Foca de Baikal (Phoca sibirica) – una dintre cele mai mici specii de foci – este exclusiv de apa dulce. Numele sau vine de la faptul ca traieste in Lacul Baikal din Siberia.
Găsită doar în Lacul Baikal din Siberia, această focă este cunoscută pentru dimensiunile sale reduse și blana deasă, care variază în culori de la negru și gri la alb-argintiu.
Descriere fizică și caracteristici distinctive
Are lungimea corpului de 1,2-1,4 m si greutatea de 80-90 kg. Femela este putin mai mica decat masculul. Adultii au corpul acoperit cu blana in nuante de negru, gri si alb, distribuite diferit pe intreaga suprafata. Capul este destul de mic, comparativ cu dimensiunea corpului, gatul este gros si scurt, ochii sunt mari de culoare neagra, botul turtit, prevazut cu mustati lungi care ii imbunatatesc simtul tactil.
Simturile olfactil si auditiv sunt excelente, urechile si narile au canale care se inchid atunci cand animalul se afla sub apa. Coloana vertebrala este foarte flexibila, deoarece vertebrele sirei spinarii au mai putine proeminente de prindere comparativ cu ale altor mamifere. Membrele anterioare sunt scurte si solide, iar cele din spate sunt mai mari si directionate spre spate.
Comportamentul și dieta focii de Baikal
Este o specie solitara care se haneste cu pesti si diferite nevertebrate. Poate inota pana la adancimi de 180 m si rezista sub apa o perioada de cca. 25 de minute. In perioada de imperechere pot fi vazute in pereche, fiind animale monogame femelele au tendinta sa se imperecheze cu aceiasi masculi ca si in anii trecuti.
Reproducerea și creșterea puilor
Dupa o perioada de gestatie de aproximativ 9 luni, femela face un singur pui care la inceput are corpul acoperit cu o blana alba deasa, el ajunge la lungimea de aproximativ 70 cm si cantareaste cca. 4 kg. Abia dupa 2-3 luni puiul naparleste si capata o blanita gri-argintie. Puiul este alaptat timp de doua luni si jumatate, apoi el trebuie sa se descurce singur, fiind abandonat de mama. Majoritatea femelelor fac cate un pui in fiecare an.
Speranta de viata la foca de Baikal este de aproximativ 50 de ani. Masculul ajunge la maturitate dupa ce a implinit 4 ani, iar femela dupa 3 ani.
Foca lui Baikal face parte din ordinul Carnivora si familia Phocidae. Riscul de disparitie al acestei specii este redus.
Conservarea și amenințările la adresa focii de Baikal
Foca de Baikal, deși nu este considerată o specie pe cale de dispariție, se confruntă cu mai multe amenințări, inclusiv poluarea și schimbările climatice. Activitățile umane, cum ar fi pescuitul excesiv și turismul necontrolat, afectează calitatea apei din Lacul Baikal, punând în pericol habitatul focii.
În plus, încălzirea globală duce la scăderea stratului de gheață, ceea ce poate afecta perioada de hibernare și reproducere a focii. Organizațiile de conservare colaborează cu guvernele locale pentru a implementa măsuri de protecție, inclusiv monitorizarea populației și educarea comunităților locale despre importanța conservării acestui mamifer acvatic unic.
Video – Foca de Baikal (Phoca sibirica):
 trăiește exclusiv în Lacul Baikal. Află cum această specie mică se adaptează la apele reci din Siberia.){kind=link}