Fotografiile într-atât au devenit, astăzi, parte a cotidianului, încât nu prezenţa, ci absenţa lor ne-ar contraria probabil. Fiecare dintre noi ne reprezentăm mental realitatea, ca imagine, aşa cum credem noi că este, în funcţie de convingerile, de personalitatea noastră, de situaţiile de viaţă în care ne aflăm, de stările de spirit etc. Şi despre noi înşine avem acelaşi fel de reprezentări, foarte subiective, suntem mulţumiţi sau nemulţumiţi, după împrejurări, când rezonăm sau nu cu ceea ce constatăm în mintea noastră sau cu ce vedem într-o fotografie, şi cine ar putea spune spune vreodată care este adevărul obiectiv de dincolo de imagine.

Conceptul de imagine este extrem de complex, înglobând totalitatea reprezentărilor din conştiinţa noastră, dar şi pe cele concretizate în cuvânt, culoare, sunet, fie că este vorba de zona artistică sau de cea non-artistică. Fotografiile ocupă un loc special în acest univers al reprezentărilor şi omul a fost fascinat întotdeauna de posibilitatea de a capta realitatea , “secunda de viaţă”, ca mărturie a unui fragment de timp care nu se va întoarce niciodată.

Este arhicunoscută afirmaţia că “O fotografie valorează cât o mie de cuvinte”, autorul ei fiind publicistul american Fred R.Barnard, care a utilizat-o în anul 1921, pentru a atrage atenţia asupra unor reclame lipite pe maşini.

Fotografiile de-a lungul timpului
Fotografiile de-a lungul timpului

În epoca actuală, odată cu digitalizarea fotografiei şi cu popularitatea Internetului, a reţelelor sociale, mai ales, fotografia se bucură de un succes pe care nu l-a mai cunoscut niciodată. Şi nu este vorba numai de importanţa fotografiei în ştiinţă, în jurnalism etc., ci şi de fotografiile prin care orice persoană încearcă, potrivit opiniei specialiştilor în psihologie, să-şi construiască “partea de celebritate” în lumea virtuală.

Potrivit unui raport oficial, în urmă cu doi ani, peste două miliarde de fotografii au fost postate în fiecare zi, pe reţelele sociale, dintre care în jur de 35 de milioane sunt selfie-uri reînnoite lunar, pentru care a fi “fotogenic” sau a părea ca fiind aşa a devenit normă.

Fotografiile – o formă de infra-cunoaştere

Fotografiile, dacă ştim să le privim şi să le decodăm, oferă o excepţională formă de cunoaştere, pe care am putea-o numi “infra-cunoaştere” – o cunoaştere “dincolo” de aparenţe, mai profundă, mai subtilă. Ca şi în cazul mesajelor transmise prin cuvânt, putem identifica într-o fotografie un sens “denotativ”, cel de “suprafaţă” şi un altul, “conotativ”, susţinut de diverse detalii (cadru, compoziţie, gesturi, privire, amănunte vestimentare, retuşuri, lumină, umbre etc.). În esenţă, fotografiile sunt la intersecţia dintre imaginea adevărată, cea dorită şi cea percepută de către ceilalţi.

Roland Barthes, un remarcabil eseist, filosof, teoretician al literaturii, din secolul al XX-lea, preocupat să înţeleagă prin ce se deosebeşte fotografia de alte mijloace de reprezentare, într-o carte intitulată “Camera luminoasă” (un joc de cuvinte prin raportare la “camera obscură”), sublinia, admirabil, faptul că “ceea ce fotografia reproduce la infinit nu se întâmplă decât o singură dată”.

Se întâmplă ca acea “singură dată”, la care face referire Barthes, dacă este prinsă într-o fotografie făcută cu inteligenţă, dacă are semnificaţie şi mesaj, să aibă un impact extraordinar, să rescrie viziunea asupra unui eveniment, să schimbe convingeri, să creeze curente de gândire, cum s-a întâmplat uneori, să schimbe chiar cursul istoriei, în bine sau în rău.

100 de fotografii care au marcat cursul istoriei

Fotografii care au marcat timpul
Fotografii care au marcat timpul

Ziarul Time a iniţiat un amplu proiect – “100 de fotografii care au marcat istoria” – a apelat la istorici, artişti, fotografi şi editori de fotografii din întreaga lume, a făcut mii de interviuri, a mers, atunci când s-a putut, pe urma subiecţilor din fotografii, a prietenilor şi cunoştinţelor acestora, a descoperit poveşti de viaţă incredibile, a realizat mai multe filme documentare.

A fost dificil, mărturiseau coordonatorii acestui proiect, să aleagă fotografiile cele mai relevante, fotografii care au însemnat puncte de cotitură în experienţa noastră umană. Cert este, spun ei, că, de fiecare dată, un fotograf a fost acolo, a fost martor şi a imortalizat o bucată de viaţă, cum s-a întâmplat în 2013, de exemplu, când primul fotograf profesionist a postat fotografii, direct pe Instagram, din Coreea de Nord, asumându-şi riscuri enorme.

În 2016, Margherita Giacosa, Roberto Mottadelli şi Gianni Morelli au publicat o carte-album – “100 de fotografii care au schimbat lumea”, cu informaţii şi comentarii pentru fiecare imagine, carte care s-a tradus şi în limba română.

Nicio istorie a fotografiilor nu-l poate ignora pe cel care este autorul primei fotografii din lume. Chiar dacă, încă din antichitate, aşa cum rezultă din scrierile lui Aristotel, se ştia că se poate obţine o imagine inversată a unui obiect, dacă era pus într-o cutie închisă (camera obscură), în care se făcea o gaură, mult mai târziu, parcurgându-se mai multe etape, s-a ajuns la ceea ce numim astăzi fotografie. Data oficială pentru invenţia fotografiei este 7 ianuarie 1839, când Loius Daguerre, pictor francez, ajutat de savantul Francois Arago, a prezentat la Academia Regală de Stiinţe, din Paris, invenţia sa, numită “daghereotip”, cu ajutorul căreia fotografiile au devenit posibile, procedeul răspândindu-se rapid în Franţa şi în întreaga lume.

Iată câteva exemple de fotografii devenite celebre prin impactul pe care l-au avut de-a lungul timpului:

Fotografii celebre, Un pas mic pentru om , un pas mare pentru umanitate
Sursa: http://100photos.time.com/

Prima fotografie cu Pământul şi Luna a fost realizată în 1966, de pe Sonda spaţială Lunar Orbiter 1, în perioada în care NASA pregătea aselenizarea pentru misiunea Apollo. Fotografia aceasta, timp de 20 de ani, a fost uitată, Nancy Evans, cel care se îngrijea de selectarea şi arhivarea acestor fotografii mărturisind că nu a putut să o distrugă. În prezent, imaginea aceasta, prelucrată digital, este una dintre fotografiile care punctează un moment important din evolutia ştiinţei şi a tehnologiei, cel care a fost “Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”, după faimoasa declaraţie a lui Neil Armstrong, primul cosmonaut care a păşit pe suprafaţa Lunii.

Fotografii celebre - Stalpii Creatiei
Sursa http://100photos.time.com/

Stâlpii Creaţiei – este una dintre fotografiile celebre realizate de către NASA, cu ajutorul Telescopului Hubble, reprezentând coloane de praf cosmic, din Nebuloasa Vulturul, dintr-un Roi de stele – M16 – distrus de explozia unei supernove (stea foarte mare şi strălucitoare), în urmă cu peste 6000 de ani. Fotografia acestor Stâlpi ai Creaţiei a fost declarată de către specialişti ca una dintre cele mai frumoase imagini dintre toate fotografiile făcute cu Telescopul Hubble. Autorii fotografiei sunt Jeff Hester şi Paul Scowen, de la Universitatea Arizona, iar forma finală este o compoziţie de 32 de imagini diferite, luate cu patru camere ale telescopului.

Fotografii care au marcat istoria lumii, Muncitori la inaltime
Sursa http://100photos.time.com/

Dejun la mare înălţime este o fotografie din 1932, al cărei autor nu este cunoscut, şi care înfăţişează un grup de muncitori, într-o pauză de lucru, pe o bară metalică, la 250 de metri înălţime, fără să fie asiguraţi în vreun fel. Imaginea este spectaculoasă şi are şi un mesaj foarte puternic, pentru că este un instantaneu din 1932, din SUA, de la sfârşitul marii depresiuni economice, când cartierele de afaceri din Manhattan încep expansiunea. Este o mărturie despre ambiţia unei ţări în criză de a depăşi obstacolele, de a înfrânge vicisitudinile, aşa cum muncitorii par că sfidează golul de sub ei.

Fotografii celebre - Fetita si vulturul
Sursa http://100photos.time.com/

Fetiţa şi vulturul, una dintre fotografiile celebre ale fotografului sud-african Kevin Carter (care s-a sinucis la vârsta de 34 de ani), înfăţişează o scenă dramatică din 1993 – o fetiţă înfometată din Sudan, îngenuncheată, epuizată, şi la numai câţiva metri, un vultur pândind-o. Pentru această imagine, Kevin Carter a obţinut Premiul Pulitzer pentru cea mai bună fotografie a anului 1994, un semnal de alarmă, în acelaşi timp, pentru dezechilibrele majore şi periculoase ale acestei lumi.

Fotografii celebre, World Trade Center
Sursa http://100photos.time.com/

“Omul căzut” din Turnurile Gemene, în împrejurările atentatului terorist din 11 septembrie 2001, din SUA. Fotografia îi aparţine lui Richard Drew, foto-jurnalist la Associated Press. Richard Drew, născut în 1946, a fost şi unul dintre cei patru fotografi de presă prezenţi la asasinarea lui Robert F. Kennedy, în 1968, în Los Angeles.

Fotografii celebre, Che Ghevara
Sursa http://100photos.time.com/

Che Guevara – una dintre fotografiile extrem de populare, pe care multă lume o recunoaşte, chiar şi cei care nu ştiu exact pe cine reprezintă si că Ernesto Guevara a fost liderul regimului comunist cubanez. Fotografia a fost făcută în 1960, de către Alberto Korda (fotograful personal al lui Fidel Castro), care a decupat acest portret devenit emblematic pentru politicianul cubanez, dintr-o fotografie mai amplă, făcută tot de el, care îl surprindea pe Che Ghevara, la o ceremonie funerară, când se îndrepta spre locul în care se aflau Jean Paul Sartre şi Simone de Beauvoir, scriitori remarcabili ai literaturii franceze. Respectiva ceremonie funerară era legată de victimele unei explozii a unui cargo francez, în timp ce descărca muniţie în portul Havana, din Cuba.

Fotografii celebre, Nagasaki
Sursa http://100photos.time.com/

Dezastrul de la Nagasaki, din 1945 – La trei zile după bomba atomică de la Hiroshima, cea de-a doua explozie a fost la Nagasaki. Cele două atacuri americane au pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial şi au marcat, prin consecinţele dezastruoase, istoria Japoniei şi a lumii. Multe dintre fotografiile care au rămas în conştiinţa colectivă, ca mărturii ale unui eveniment iresponsabil, au fost făcute de locotenentul Charles Levy, din Philadelphia, care avea, la vremea aceea, 26 de ani.

Citește și:  Femei celebre - Mae Jemison
Invazia Cehoslovaciei
Sursa http://100photos.time.com/

Invazia Cehoslovaciei – este una dintre fotografiile cele mai sugestive care surprinde momentul din 20 august 1968, când Cehoslovacia a fost ocupată de către statele Pactului de la Varşovia, cu excepţia Albaniei şi a României, care nu au participat la această gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor unei ţări. Fotografia a fost făcută de către Josef Koudelka, prezent în Praga, la momentul când tancurile ruseşti pătrundeau în oras. Mâna cu ceas a imortalizat ultimele minute de libertate ale poporului cehoslovac – ora 6, 20 august 1968. Fotografiile lui Josef Koudelka, aceasta în mod special, au fost publicate multă vreme ca având autor necunoscut, pentru ca fotograful să nu fie supus represaliilor. La momentul actual, se consideră că această fotografie a redefinit conceptul de foto-jurnalism.

Fotografii celebre, Un popor care se stinge
Sursa http://100photos.time.com/

Un popor care se stinge – este o fotografie făcută în 1904, de către Edward S. Curtis, menită să transmită un mesaj despre amerindieni, populaţia băştinaşă din America, alungată de pe pământul care îi aparţinea şi masacrată de către cuceritorii europeni. Fotograful şi etnograful Edward S. Curtis, înţelegând nobleţea acestui popor, cu o veche şi excepţională civilizaţie şi cultură, dar şi destinul tragic al amerindienilor, a lăsat, prin fotografiile sale, o mărturie despre un popor care se stinge, pentru ca lumea să nu uite că amerindienii nu au fost “primitivi” pe care să-i “civilizeze” cineva, nici “sălbatici dornici de sânge”.

Salvator Dali
Sursa http://100photos.time.com/

Salvator Dalio fotografie făcută în 1948, de către Philippe Halsman, pasionat de fotografiile-portret, în care urmărea să prindă “esenţa” personalităţii celui fotografiat. Când a vrut să facă un portret (fotografiat) al pictorului Dali, prietenul şi colaboratorul său, pe care îl cunoştea de mult timp, şi-a dat seama că trebuie ceva ieşit din comun pentru o astfel de încercare, având în vedere geniul excepţionalului pictor, cu o personalitate excentrică. Inspirându-se din operele lui Dali, Halsman a construit o imagine atipică, pentru care a combinat 26 de ipostaze fotografiate ale pictorului. Fotografiile acestea conţineau diverse efecte optice, obiecte suspendate cu ajutorul unui fir de nylon, secvenţe din tablourile lui Dali. Compoziţia aceasta a marcat o revoluţie în arta fotografiei, mai ales în aceea a portretului tradiţional, în care subiectul stătea, de obicei, într-o anume poziţie, imobil şi solemn. Conotaţiile acestei fotografii cuprind emoţie, comunicare între fotograf şi artist, impresia de mişcare continuă, în mod paradoxal pentru o fotografie. Hasman a impus şi un termen pentru acest tip de fotografie – “jumpologie”, care a marcat generaţii întregi de fotografi.

Selfie Premiile Oscar 2014
Sursa http://100photos.time.com/

Selfie la Premiile Oscar din 2014 – una dintre fotografiile care s-a bucurat de mare succes, făcută de Bradley Cooper, actor şi producător american. Acest selfie plin de celebrităţi a fost postat de Cooper, pe Twitter, şi redistribuit de peste 3 milioane de ori, în 2014, şi încă se bucură de interes din partea utilizatorilor, o longevitate record pe Internet, unde evenimentele îşi pierd rapid actualitatea, în imensul peisaj al unei realităţi mereu în schimbare.

Fotografiile, reţelele sociale şi mesajele pe care le transmitem indirect

Digitalizarea fotografiilor, posibilităţile tehnice de astăzi şi mirajul reţelelor sociale au schimbat fundamental concepţia asupra imaginii şi a funcţiilor sale. Fenomenul este extrem de complex, dar ne vom opri doar la câteva aspecte/exemple subliniate în diverse studii de psihologie şi sociologie, referitoare la mesajul ascuns al fotografiilor postate pe reţelele sociale, mesaj de care, de multe ori, subiectul (persoana) în cauză nici măcar nu este conştient.

Fotografiile glamour, de exemplu, cu atenţie pentru detalii (vestimentaţie, expresia feţei, gesturi, atitudine etc.), de cele mai multe ori editate, postate la profil sau pe pagina respectivă, trădează nevoia de a i se acorda atenţie, a persoanei respective, dorinţa de recunoaştere, de apreciere din partea celorlalţi, exprimată prin Like-uri şi prin comentarii favorabile. Este una dintre împrejurările, spun psihologii, în care ar trebui să ne gândim mai serios la încrederea în sine şi la modalităţile de a o stimula altfel decât prin simple “Like”-uri în lumea virtuală.

Fotografiile din călătorii, postate pe reţelele sociale, pentru cei mai mulţi înseamnă dovada unui sentiment de bucurie sinceră, pe care vor să-l împărtăşească cu ceilalţi, bucurie provocată de faptul că cineva a ajuns în locuri minunate, cunoscute ca destinaţii turistice sau care merită să fie vizitate şi de alţii. Pentru alte persoane, astfel de fotografii maschează dorinţa de a-şi sublinia statutul sau intenţia de a atinge un anumit statut social, ca şi cum ar spune: “Priviţi ce îmi pot permite!”.

Fotografiile cu maşini şi alte obiecte de lux sunt un mod de a sublinia în ce fel persoana respectivă crede sau şi-ar dori să reuşească. “Viaţa mea este fantastică!” – par a spune persoanele respective, deşi, în multe cazuri, este vorba doar de o mască.

Fotografiile si retelele sociale
Fotografiile si retelele sociale

Fotografiile cu peisaje sau alte ipostaze din natură, dacă nu sunt ale unui fotograf profesionist, preocupat de diverse teme fotografice, pot indica o anume satisfacţie, o stare de bine a celui care le postează sau, uneori, pot fi semnul unei oboseli, al unui ritm de viaţă trepidant, care caută o rupere de ritm, o compensaţie, în bucuria de a privi şi a oferi şi altora imaginile cu frumuseţile naturii.

Fotografiile cu animale, puse la imaginea de profil, exprimă, în opinia psihologilor, tentativa respectivei persoane de a-şi transforma visurile în realitate. Desigur, depinde şi ce fel de animale sunt alese pentru profil. Dacă este vorba, de exemplu, de fotografia unui lup, leu, ghepard etc., pusă la profil, atunci este foarte probabil ca persoana, de obicei bărbat, să-şi dorească să transmită impresia de hotărâre, de curaj, de forţă etc. În cazul femeilor, se observă preferinţa pentru animale mici, blânde, drăgălaşe, expresie subconştientă a unei sensibilităţi accentuate, a inocenţei, a empatiei etc.

Fotografiile de grup, postate frecvent, pot indica o stare de singurătate, nerecunoscută, dar din care răzbate nevoia de socializare, de apartenenţă la un anumit grup – “Iată, am fost ales de acest grup, îi aparţin, mă simt foarte bine” par a spune multe dintre aceste fotografii.

Fotografiile cu imagini ale cuplului pot să transmită faptul că persoana în cauză vrea să spună că are o relaţie solidă, stabilă, nevulnerabilă. Dacă fotografiile de felul acesta sunt însă în număr mare, oricine s-ar putea întreba de ce este nevoie de o asemenea expunere.

Selfie-urile (în toate ipostazele posibile), la poza de profil, schimbate cu regularitate sau postate pe pagină, de cele mai multe ori, dacă nu este vorba de exhibiţionism, susţin psihologii, exprimă nevoia persoanei de a fi recunoscută, apreciată, aprobată de către ceilalţi sau de a fi admirată pentru felul în care arată.

Fotografiile de la birou, când sunt postate cu regularitate, arată interesul pentru viaţa profesională, ambiţie, dorinţa de implicare în proiecte etc.

Fotografiile amuzante arată de obicei, în subtext, că persoana care le postează poate fi sigură pe sine, cu simţul umorului şi, poate, chiar al autoironiei. Evident că interpretarea unor astfel de fotografii trebuie să ţină seama şi de ceea ce exprimă imaginea respectivă, uneori graniţa dintre amuzant şi bizarerie fiind destul de fragilă.

Fotografiile fără fotoshop/needitate indică faptul că persoana respectivă se acceptă aşa cum este, este sigură pe sine, viziunea despre lume este bine definită. Este şi motivul pentru care aceste persoane îşi schimbă rar fotografia de profil, nu au neapărată nevoie să “recolteze” Like-uri şi laude, ei utilizează reţelele de socializare pentru a comunica, pentru a-şi face prieteni care rezonează la aceleaşi lucruri.

Fabienne Kraemer, un psihanalist en ligne, prin Skype, care se ocupă mai ales de terapii ale cuplului, atrăgea atenţia, într-un articol, asupra faptului că “Frumuseţea digitală, aşa cum o relevă fotografiile, trişează tot timpul, într-o lume în care tentaţia falsului este foarte mare, în care se inventează mereu biografii pentru a scăpa de banalitatea vieţii cotidiene. Se pun în scenă momente ale vieţii private, pentru ca ceilalţi să le perceapă aşa cum dorim noi. Diferenţa expunerii virtuale, faţă de vechile albume de fotografii, este dată de un accentuat grad de exhibiţionism in primul caz”.

Aşadar, fie că este vorba de fotografii celebre, care au marcat şi imortalizat istoria lumii sau de banalalele fotografii personale, fie că avem în vedere arta fotografică sau doar plăcerea de a prinde timpul în imagini, mai mult sau mai puţin profesionist, să nu uităm remarcabilă subliniere a lui Roland Barthes: “Ceea ce fotografia reproduce la infinit nu se întâmplă decât o singură dată”.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.