Geniul creativ nativ, al omului, este sufocat încă din primii ani de viaţă, spun specialiştii, din perspectiva unor studii recente. NASA a contactat, în urmă cu mai mulţi ani, două personalităţi din domeniul educaţiei creative, cu deosebite contribuţii în abordarea computerizată şi interactivă a inovaţiei, în luarea deciziilor şi în gândirea strategică – Dr. George Land si Beth Jarman – pentru a dezvolta un test specializat, în vederea măsurării potenţialului creativ al inginerilor şi al celorlalţi oameni de ştiinţă, angajaţi ai acestei agenţii, responsabilă cu cercetarea aerospaţială civilă şi militară din SUA (National Aeronautics and Space Administration).

Ulterior, testul, care viza capacitatea de a propune idei noi, diferite şi inovatoare în rezolvarea problemelor, adaptat, a fost aplicat şi pe 1600 de copii, cu vârsta cuprinsă între 4 şi 5 ani, apoi după cinci ani, respectiv zece ani, asupra aceloraşi subiecţi. Rezultatul, în cazul copiilor de 4-5 ani, a fost uimitor, în sensul că 98% dintre aceştia s-au dovedit a fi geniali din punctul de vedere al creativităţii. Când copiii au împlinit zece ani, testul a arătat o scădere a creativităţii la 30%, iar după alţi cinci ani, adică la vârsta de 15 ani, la 12%. Dintre adulţi, numai 2% mai manifestau o capacitate imaginativă prodigioasă.

Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă
Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă

Pentru a nu exista niciun fel de dubiu în privinţa acestor rezultate, pentru a se demonstra că nu este vorba de cazuri izolate, testele au fost repetate de multe ori după aceea, mai ales că s-a mai ivit o problemă – aceea că şcoala, aşa cum este concepută la momentul actual, sufocă geniul creator pe care omul îl are la naştere.

Un astfel de studiu, desfăşurat pe o perioadă îndelungată, permiţând analiza comparată a datelor, a redeschis, prin constatările făcute, câteva întrebări – De unde vine capacitatea noastră creativă? Creativitatea este înnăscută sau se învaţă? Ce rol are experienţa? De ce geniul creativ cu care ne naştem scade în mod dramatic, încă din copilărie? Câţi dintre adulţi mai păstrează ceva din geniul creativ, înnăscut, după anii şcolarităţii? Sistemul şcolar ne privează de beneficiile geniului nostru creativ?

Geniul creativ – o calitate excepţională a personalităţii. Cum se manifestă oamenii creativi?

Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă,Cauze, soluţii
Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă,Cauze, soluţii

Studii recente, nu numai testele NASA menţionate anterior, arată că puţini oameni îşi păstrează şi îşi dezvoltă, odată cu vârsta, geniul creativ, care se manifestă într-o manieră misterioasă, adesea paradoxală. Gândirea creativă necesită o cunoaştere complexă, uneori diferită de ceea ce numim logică, reflecţie, pare a se ivi surprinzător şi nu neapărat în momentele în care este absolută nevoie de aceasta.

Neurostiintele, în prezent, definesc creativitatea într-o manieră mult mai complexă decât în ştiinţa tradiţională, care insistă doar pe diferenţa dintre partea stângă a creierului, responsabilă cu gândirea logică, raţională, analitică, şi cea dreaptă, creativă şi emoţională. Este vorba de un număr mare de procese cognitive, de căi neuronale complicate, de emoţii şi de o mulţime de alte aspecte, pe care cercetările încă nu le-au lămurit în întregime. Persoanele creative au tendinţa de a evita drumurile bătute, rutina, previzibilul, iar o astfel de calitate implică o multitudine de trăsături, de ipostaze şi de manifestări:

  • Curiozitatea intelectuală, deschiderea către experienţe şi stări de spirit noi, explorarea atentă a exteriorităţii, dar şi a interiorităţii sunt semne ale spiritului creativ;
  • Motivaţia interioară este esenţială pentru oamenii creativi. Psihologii au demonstrat că aceste persoane îşi găsesc resursele de energie în activităţile dificile şi simplul gând la motivaţia interioară, care le susţine orice demers, conduce la o sporire a creativităţii.
  • Persoanele care au fost atente şi şi-au cultivat creativitatea eşuează adesea in diversele lor demersuri, spune un celebru psiholog, Steven Kotler, care a scris mai multe studii despre geniul creativ al lui Albert Einstein. Aceşti oameni ştiu însă, au învăţat să-şi gestioneze eşecurile şi mai ştiu că, până la urmă, vor găsi soluţia pe care o caută, implicit succesul;
  • Persoanele creative visează cu ochii deschişi, simt nevoia să-şi lase spiritul liber, în astfel de momente ivindu-se adesea idei şi conexiuni neaşteptate; este şi motivul pentru care, din când în când, au nevoie de singurătate. Mai mult, in astfel de momente sunt mai multe şanse de a ieşi din zona reprezentărilor limitate şi de a explora noi orizonturi ale gândirii. Este un fel de a stimula ceea ce unii psihologi numesc “reţeaua cerebrală a imaginaţiei”, prin care se creează o “distanţă psihologică”, necesară pentru a reflecta la o problemă ca şi cum ar fi total necunoscută si necesitând un răspuns foarte personal.
  • Când cineva realizează ceva la un înalt nivel, concentrarea asupra acelei activităţi este ca un fel de “transă”, în care se pierde noţiunea timpului, tocmai pentru că se realizează un echilibru între competenţă şi sarcina de împlinit.
  • Informaţiile pe care le primesc din realitatea înconjurătoare, pentru cei care şi-au cultivat geniul creativ, devin suportul unor construcţii mentale atipice;
  • Au înţeles, din experienţă, că geniul creativ se manifestă cu mai multă putere în anumite intervale de timp, în funcţie de particularităţile individuale (unii se simt mai inspiraţi în prima parte a zilei, alţii seara etc.) şi urmează acest ritm care le este propriu;
  • Oamenii creativi ştiu să adreseze şi să-şi adreseze întrebările cele mai potrivite. Indiferent dacă este vorba de o conversaţie pasionantă sau anostă, de momentele de singurătate, indiferent de vârstă, ei nu îşi pierd curiozitatea şi capacitatea de a pune întrebări;
  • Creativitatea este, de fapt, o expresie individuală a oricăror aspecte care definesc viaţa, în general, iar pentru persoanele creative totul devine o ocazie pentru a se exprima. Aceşti oameni au bun gust, sunt foarte receptivi la frumos, au spiritul clar şi concentrat, au capacitatea de a face conexiuni pe care ceilalţi nu le pot face.

Sistemul educaţional distruge geniul creativ pe care îl avem la naştere?

Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă
Geniul creativ al omului se stinge încă din primii ani de viaţă

Dacă studiile şi testele efectuate de specialiştii NASA au arătat că, la vârsta de 4-5 ani, geniul creativ se manifestă aproape 100%, în timp ce la vârsta adultă rămâne doar 2% din acest potenţial creativ, s-au căutat răspunsuri care să explice o asemenea situaţie.

S-a ajuns la concluzia că principalii “vinovaţi” pentru înăbuşirea geniului nostru creativ, un adevărat miracol cu care am fost înzestraţi la venirea în lumea aceasta, sunt: şcoala, familia, mediul în care un om creşte şi se maturizează.

Citește și:  Vizualizarea mentală – o tehnică pentru dezvoltarea creativităţii, a capacităţii de învăţare şi pentru progres pe toate planurile

Dr. George Land, unul dintre specialiştii la care a apelat NASA, explică faptul că fiecare dintre noi posedă două tipuri de gândire: divergentă (pe care o avem de la naştere şi care corespunde imaginaţiei) şi convergentă. Din nefericire, gândirea convergentă, cea care o limitează pe cea dintâi, este cea cultivată prin educaţie, prin toate modalităţile care, mai evident sau mai subtil, ne transmit că trebuie să ne supunem obiceiurilor, normelor, inerţiilor, stereotipiilor de gândire şi comportamentale.

Suntem învăţaţi toată viaţa, în şcoală sau în familie, că nu trebuie “să ieşim din rând”, că unele lucruri sunt “imposibile”, că “aşa se procedează” şi “nu trebuie să mergem contra curentului, dacă vrem să ne fie bine” etc.

Conştient sau nu, ne subordonăm mentalităţii comune, ne lăsăm ghidaţi de mecanisme preconcepute despre cum trebuie făcut un anumit lucru, despre cum să luăm o decizie, cum să rezolvăm o problemă. Trăim într-o “cutie”, în care suntem puşi de mici, de către cei din jur şi avem impresia că aşa este cel mai bine, comod în orice caz.

Creativitate
Creativitate

Kenneth Robinson, profesor la Warwick University (Marea Britanie), expert în educaţie, consultant internaţional în acest domeniu, sublinia, în conferinţele sale, că “pe măsură ce creştem nu se dobândeşte creativitate, ci se pierde”. Sistemele de învăţământ actuale, din toată lumea, spune acesta, urmează aceeaşi schemă în ierarhizarea materiilor de studiu, cu puţine excepţii, punând accent pe matematică şi limbi, artele aflându-se la polul opus.

Mai mult, şcoala, de oriunde ar fi, nu îl învaţă pe elev să înveţe, să descopere şi să se descopere, nu îl stimulează să devină creativ, dimpotrivă, îi oferă informaţii pe care acesta să le memoreze, fără a găsi propriile soluţii şi, foarte grav, îl stigmatizează pentru eşec. Teama de eşec accentuează autocenzura, iar despre creativitate, în general, se apelează la clişee potrivit cărora numai unii pot fi creativi.

Părinţii, pe de altă parte, în marea lor majoritate, aplică reguli rigide în educaţia copilului, unele perpetuate din generaţie în generaţie, uitând că realitatea s-a schimbat, că ar trebui să-şi ia alte repere, au pretenţii exagerate sau inadecvate vârstei copilului, oferă recompense menite să substituie timpul pe care ar trebui să-l petreacă alături de cei mici, adesea nu fac diferenţa între nevoile proprii şi cele ale copilului.

Nu este de mirare că, în condiţiile în care şi şcoala şi familia neglijează sau ignoră dezvoltarea inteligenţei emoţionale, la fel de importantă ca şi inteligenţa cognitivă, copiii vor fi privaţi de partea cea mai importantă a personalităţii lor în formare, iar geniul creativ se va estompa tot mai mult, până la a fi înăbuşit total.

Dacă mulţii ani de şcoală, pe de o parte, familia şi societatea, pe de altă parte, converg spre acelaşi “model” educaţional, comportamental, evident că omul adult va fi unul care se va conforma, fără a-şi mai pune întrebări, acestui model standard, iar geniul lui creativ, excepţional în primii ani de viaţă, nu va mai conta, pentru că va fi “uitat” sau ignorat definitiv.

Cum ne putem recupera geniul creativ?

Creativitate
Creativitate

Specialiştii spun că omul, dacă vrea, poate să fie 98% creativ, ca în primii ani de viaţă, dat fiind faptul că această capacitate nu dispare niciodată, este doar înăbuşită din ignoranţă, din pricina mediului de viaţă şi a altor factori menţionaţi anterior:

  • Ne putem recupera geniul creativ dacă vom acorda importanţă gândirii divergente, care să ne salveze de inerţii, de ceea ce vine doar din exteriorul nostru, fără a corespunde propriilor convingeri;
  • Să gândim “out of the box, pentru a găsi soluţii originale la problemele cu care ne confruntăm;
  • Să ne (re)descoperim capacitatea intuitivă, una dintre cele mai valoroase forme ale gândirii creative, ale cărei resorturi încă nu au fost descifrate pe deplin de către oamenii de ştiinţă, dar care există şi care ne ajută să fim mai performanţi, să luăm decizii, mai ales atunci când logica nu pare a fi mulţumitoare.
  • Să renunţăm la rutină, să ne asumăm şi riscuri, să ne reevaluăm convingerile, pentru a descoperi în ce măsură facem alegeri în funcţie de dorinţele şi aspiraţiile noastre sau doar pentru că “aşa trebuie” sau “aşa fac şi ceilalţi”.
  • Să ne facem un obicei din a nu opta pentru prima soluţie a unei probleme, să căutăm variante, să reaşezăm argumentele, până ajungem la o soluţie originală.
  • Să ne imunizăm la clişeele pe care le auzim neîncetat în jurul nostru, de felul: “Nu se poate!”, “Este imposibil!”, “Este stupid!”, “Nu se face aşa!”, “Nu merge!” etc. şi să ne cultivăm pasiunile si originalitatea.
  • Să nu ne fie teamă să redescoperim, în sinele nostru profund, “copilul” de cinci ani şi geniul creativ excepţional, care nu ne abandonează niciodată, noi îl pierdem pe drum, prea preocupaţi de modelele impuse.

    Geniul creativ al omului
    Geniul creativ al omului

Steve Jobs, celebrul antreprenor american, cofondatorul Apple.Inc., considerat de mulţi un “vizionar”, sublinia că “A fi creativ înseamnă a stabili conexiuni între lucruri”. “Când întrebi un om creativ cum a făcut cutare sau cutare lucru, spunea Jobs, acesta va răspunde că pur şi simplu “a văzut” soluţia, tocmai pentru că, spre deosebire de ceilalţi, legăturile pe care geniul creator le face nu seamănă cu nimic altceva”.

Este o evidenţă că realitatea, în mare măsură, are chipul pe i-l dăm fiecare dintre noi, în funcţie de personalitate, educaţie, gândire, mentalităţi etc. “Trăim toţi sub acelaşi cer, dar avem orizonturi diferite”, spune o zicere celebră a lui Konrad Adenauer. Ne putem lărgi orizonturile, spre binele nostru şi al celor din jur. Pentru a progresa, la nivel individual şi la nivel colectiv, este nevoie de oameni liberi în gândire, creativi, care să îndrăznească să schimbe o realitate când aceasta nu mai corespunde aşteptărilor.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

1 COMENTARIU

  1. Autorul acestui articol are o problema cu doi piloni de baza ai societatii: familia si scoala.
    Imi miroase a marxism cultural care este o ideologie foarte nociva…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.