Genomul uman, care poarta totalitatea particularitatilor ereditare ale unei persoane, stocate in ADN-ul celor 23 de perechi de cromozomi, nu inceteaza sa suscite interesul oamenilor de stiinta. Dupa zeci de ani de cercetari, geneticienii, pana prin 1990, reusisera sa decripteze, in mare parte, codul genetic si sa stabileasca in ce masura genele sunt “citite” pentru a fabrica proteinele, fara de care organismul nu poate functiona. In acelasi timp, insa, au fost sesizate si fractiuni de cromozomi (numite introni), al caror rol a ramas o enigma, deoarece pareau a nu folosi la nimic, de vreme ce nu codau nici o proteina, ca si cum in succesiunea unor cuvinte ar fi intercalate niste litere, fara niciun sens. Initial, specialistii in domeniu s-au debarasat de aceasta « bizarerie », calificand-o drept « ADN de prisos »/ « inutil », ceea ce, evident, nu a satisfacut pe nimeni, cu atat mai mult cu cat reprezenta cea mai mare parte a genomului, in cazul omului, peste 90%.
In 2003, National Human Genome Research Institute (NHGRI), din Statele Unite ale Americii, a lansat proiectul “Encode”, tocmai pentru a aborda si elucida aceasta problema. Au fost implicati in cercetare peste 500 de specialisti, din 32 de laboratoare din SUA, Marea Britanie, Spania, Japonia, Singapore si Elvetia. Intre 2003 – 2007, cautarile s-au focalizat asupra secventierii a 1% din genomul uman, despre care se stia ca este format din gene « adevarate ». Din 2007, pana in 2012, proiectul Encode s-a ocupat de celelalte 99 de procente, analizand 147 de tipuri de celule. Rezultatele au fost publicate in revista « Nature ».
Asadar, informatiile au fost revizuite si s-a cazut de acord, pe baza experimentelor, ca cel putin 80-96% din ADN-ul uman este activ, ca 3-8% dintre gene sunt codante, iar restul indeplinesc diverse alte functii. Mai exact, au fost identificate in jur de 50 000 de secvente apartinand ADN-ului uman, dintre care :
- 21 000 de gene codante ;
- 8 800 secvente care dau ARN scurt (de transport), care are rol de a fixa aminoacizi ;
- 9 600 de ARN lung, necodant ;
- 11 224 « pseudogene », secvente care seamana cu genele, dar despre care se credea ca intra in categoria “surplus” (« deseuri »).
Cei de la Encode le-au numit ”intrerupatoare” genetice, in sensul ca acestea decid care gene vor fi activate si care nu si controleaza in ce maniera se comporta diverse celule, organe si tesuturi. Descoperirea este considerata de importanta majora, deoarece « intrerupatoarele » par a avea legatura cu o multime de boli grave.
Programarea ADN-ului prin cuvinte si frecvente
Din ce in ce mai multi cercetatori – geneticieni, medici, lingvisti – dintre care cei rusi ocupa un loc important (in primul rand, grupul coordonat de biofizicianul Pjotr Garjajev), au ajuns la rezultate si concluzii revolutionare referitoare la cele aproximativ 90 de procente de ADN « inutil », pornind de la premisa ca natura nu avea cum sa « greseasca », avansand posibilitatea unui nou tip de medicina, in cadrul careia ADN-ul poate fi influentat si reprogramat prin cuvinte si frecvente, fara a inlocui sau transfera chirurgical vreo gena. In opinia lor, genomul uman, in special cel aparent « inutil », respecta aceleasi reguli ca si limbajul uman, facandu-se comparatii cu normele sintaxei (felul in care cuvintele se combina in propozitii si fraze), cu semantica si cu normele de baza ale gramaticii. Asadar, limbajul uman nu este rezultatul hazardului, ci este reflectarea ADN-ului nostru. Cele mai recente analize genetice, facute dintr-o astfel de perspectiva, explica direct sau indirect, fenomene catalogate, pana la acest moment, ca fiind paranormale, precum clarviziunea, intuitia, vindecarile spontane sau la distanta, autovindecarea, tehnicile de afirmatie, aura corpului uman etc.
A fost explorat si comportamentul vibrational al ADN-ului, constatandu-se ca functionarea cromozomilor vii este similara ordinatoarelor holografice, ceea ce inseamna ca s-a reusit realizarea unor scheme frecventionale, cu raze laser, cu care s-a influentat frecventa ADN-ului si, implicit, a informatiei genetice. In cursul experimentelor, de exemplu, s-au transformat, cu succs, embrioni de broasca in embrioni de salamandra, doar prin transmiterea vibrationala a schemei informationale a ADN-ului.
Iata, asadar, ca stiinta vine sa confirme ceea ce, in cadrul practicilor ezoterice, se stia de milenii, ca organismul, fiinta noastra, sunt programabile prin limbaj si ganduri, singura conditie fiind conectarea la frecventa corecta. Mai mult, cu cat constiinta individuala este mai dezvoltata, cu cat starea de relaxare este autentica (abandonandu-se stresul, nelinistile sau intelectul hiperactiv), cu atat accesarea acestui potential imens devine posibila. Se considera ca astfel de descoperiri ar trebui sa aiba un impact serios si asupra conceptului de educatie, insistandu-se pe faptul ca scoala, asa cum este gandita astazi, mai degraba uniformizeaza indivizii, cand, in mod firesc, ar trebui sa incurajeze manifestarea individualitatii.
