Grupele sangvine si importanta cunoasterii acestora

Genele mostenite de fiecare individ, de la parinti, determina grupa sangvina a acestuia. De-a lungul timpului, pana la fundamentarea stiintifica a hematologiei (domeniu al medicinei care se ocupa cu studiul sangelui), medicii au incercat sa compeseze pierderile de sange, in urma unor hemoragii, prin transfuzii. In pofida unor reusite ocazionale, in cele mai multe cazuri apareau complicatii care duceau la decesul pacientului. Daca, de exemplu, in 1492, Papa Inocentiu al VIII-lea si-a gasit sfarsitul in urma unei asemenea interventii, doua secole mai tarziu, Ludovic al XIV-lea, regele Frantei, a fost salvat prin acest procedeu. Evident ca, in ambele situatii, hazardul a facut ca sangele transfuzat sa fie incompatibil/compatibil cu cel al bolnavului.

In anul 1901, medicul de origine austriaca, Karl Landsteiner, descopera grupele de sange si reactiile de aglutinare (alipire a hematiilor) care pot sa apara prin combinarea sangelui a doi indivizi necompatibili din acest punct de vedere. Landsteiner a prelevat sange de el si de la colegii sai, l-a separat in plasma si corpusculi rosii de sange, a amestecat esantioanele de plasma cu corpusculi neinruditi si a observat ca, in unele cazuri, plasma forma gramezi de corpusculi rosii, in alte cazuri, nu. Pe baza acestor constatari, el a impartit sangele uman in patru grupe: A, B, AB si O, sistem care este valabil si utilizat si astazi. Landsteiner este primul care a inteles si a demonstrat ca aglutinarea este, de fapt, o reactie imuna, care apare in momentul in care receptorul primeste o transfuzie de sange care contine anticorpi, care vor actiona impotriva celulelor sangvine ale donatorului. Pentru aceasta descoperire, Karl Landsteinera primit Premiul Nobel pentru medicina, in anul 1930.

Tot acestui medic austriac i se datoreaza si punerea la punct a unei alte diviziuni a grupelor de sange, pe langa sistemul ABO. Este vorba de sistemul Rhesus, care se defineste in functie de prezenta sau absenta, in membrana celulelor rosii, a unei proteine (antigen), care, la introducerea in organism, determina aparitia anticorpilor. Aceasta proteina a fost numita factorul Rhesus (Rh) si este esentiala, in cazul femeilor, de exemplu, pentru ducerea la bun sfarsit a unei sarcini. Persoanele care au in sange aceasta proteina sunt Rh+, iar cele carora le lipseste sunt Rh-. Ca toate celelalte caracteristici ale grupei sangvine, si factorul Rhesus este mostenit.

Ce este sangele?

Organismul uman este capabil sa transporte pana la 6 litri de sange (reprezentand aproximativ 7% din greutatea acestuia), sange care este alcatuit din globule rosii, globule albe si plachete sangvine, toate situate intr-un lichid care poarta numele de plasma (circa 3 litri). Plasma este alcatuita 90% din apa, dar poate contine si proteine, hormoni si nutrimente. Fiecare dintre tipurile de celule sangvine indeplineste un rol foarte clar:

• globulele rosii transporta oxigenul si indeparteaza dioxidul de carbon, dand sangelui culoarea rosie;
• globulele albe lupta impotriva infectiilor, facand parte din sistemul imunitar al organismului;
• plachetele sangvine ajuta la coagularea si ingrosarea sangelui, atunci cand este nevoie;

Grupele sangvine

Grupele de sange pot fi identificate prin prezenta antigenilor (molecule proteice prezente pe suprafata globulelor rosii) si a anticorpilor din sange (acestia sunt localizati in plasma). Anticorpii sunt cei care recunosc orice element strain organismului uman si alerteaza sistemul imun pentru ca acesta sa il poata distruge.

Sistemul ABO

Grupele de sange sunt definite de catre sistemul ABO astfel:

• grupa A prezinta antigeni A la nivelul globulelor rosii si anticorpi anti-B la nivelul plasmei;
• grupa B prezinta antigeni B la nivelul globulelor rosii si anticorpi anti-A in plasma;
• grupa 0 nu prezinta antigene, dar are anticorpi anti-A si anti-B, ceea ce inseamna ca aceasta grupa poate dona sange oricarei alte grupe;
• grupa sangvina AB are atat antigenul A, cat si antigenul B, si niciun anticorp in plasma, pentru ca s-ar autodistruge;

Sistemul Rh

Globulele rosii  au cateodata un alt antigen, o proteina ce poarta numele de antigenul RhD. In conditiile in care acest antigen este prezent, atunci grupa este de tip Rh pozitiv, si daca acest antigen lipseste, atunci va fi de tip Rh negativ. Grupele de sange, conform acestei clasificari pot fi:

• A RhD pozitiv (A+)
• A RhD negativ (A-)
• B RhD pozitiv (B+)
• B RhD negativ (B-)
• 0 RhD pozitiv (0+)
• 0 RhD negativ (0-)
• AB RhD pozitiv (AB+)
• AB RhD negativ (AB-)

Transfuziile de sange – cine poate primi sange de la cine?

Pentru a determina care este grupa de sange a fiecarui individ in parte, globulele rosii sunt amestecate cu diferite solutii, in compozitia carora intra diversi anticorpi. Daca aceasta solutie contine anticorpi anti-B si sangele contine deja acesti anticorpi, sangele se va coagula. Daca sangele nu reactioneaza cu niciun anticorp, atunci grupa este cea de tip 0. In conditiile in care un individ are nevoie de o transfuzie sangvina, retestarea este absolut obligatorie.

Cand, sa spunem, o persoana are grupa sangvina A, aceasta poate dona sange unei alte persoane cu grupa A. Acelasi lucru este valabil si pentru indivizii cu grupa B. Transfuzia va functiona numai in cazul in care primitorul nu are prezenti, in sangele sau, anticorpi care sa respinga sangele donatorului. Persoanele cu grupa 0 Rh- poarta denumirea de “donatori universali” (dar nu pot primi decat de la grupa lor de sange), in timp ce persoanele cu grupa AB Rh+ sunt numiti “primitori universali”. Persoanele cu Rh+ nu vor putea dona niciodata sange unei persoane cu Rh-.

Importanta cunoasterii grupei sangvine

• In caz de accident sau de boala, cand sunt necesare transfuzii, cunoasterea grupelor sangvine este esentiala pentru supravietuirea pacientului. Incompatibilitatea dintre grupele sangvine produce soc transfuzional, care este letal.
• Analizele care sa stabileasca prezenta/absenta factorului Rhesus, in cazul femeilor insarcinate, sunt obligatorii, mai ales pentru eventualitatea unei a doua sarcini; de asemenea, determinarea Rh-ului este obligatorie si in cazul transfuziilor, deoarece  o transfuzie de la o persoana cu Rh+, la o persoana cu Rh- poate duce la complicatii extrem de grave;
• Multe studii au pus in evidenta faptul ca exista o legatura intre grupele sangvine si personalitate (ceea ce in traditia unor popoare se stie, intuitiv, de mult timp). De exemplu, din punctul de vedere al conservarii trasaturilor ereditare, se considera ca cele mai “tari” combinatii sunt: O-A/AB, AB-A/B/AB/O, A-O/AB, B-A/AB. Despre cei cu grupa sangvina O se spune ca sunt rezistenti fizic si psihic, ca au trasaturi de caracter bine definite, dominante fiind, in cazul lor, ambitia si tenacitatea. Persoanele cu grupa AB sunt puternice, rezistente la stres, active, rationale, cu spirit justitiar etc. Grupa B corespunde persoanelor cu un bun sistem imunitar, echilibrate psihic, optimiste, empatice. Grupa A defineste personalitati inteligente, talentate, calme, cu anumite sensibilitati din punct de vedere fizic.
• Grupele sangvine sunt relevante, sustin unii nutrititionisti (fara a exista dovezi stiintifice foarte clare in acest sens), si pentru dieta.
• Recent, un grup de cercetatori coordonati de doctorul Bryan Ballif, de la Universitatea din Vermont (SUA), au descoperit doua grupe sangvine noi (pe care le-au identificat la peste 50 000 de japonezi), care se adauga celor patru cunoscute.