Una din minunile faunei Americii de Sud este hoatzinul – o pasare din regiunile nordice cu paduri tropicale ale acestui continent si care are niste caracteristici unice si un aspect primitiv. Hoatzinul colonizeaza bazinele fluviilor Amazon si Orinoco, dar si alte zone – estul Columbiei, centrul Braziliei, nord-estul Boliviei, Venzuela, Peru si Ecuator. Poate ajunge la altitudini de 500 m. Prefera zonele cu lacuri si ape line fiind o pasare ce se catara pe vegetatie dar daca este in pericol plonjeaza in apa.
Aceasta pasare are lungimea corpului de 62-70 cm si greutatea de 700-900 g. Corpul sau este mic, cu aripile largi, coada lunga si aspect oarecum de fazan. Pe cap are o creasta lunga alcatuita din cateva pene mai roscate la baza si maro spre varf, care o fac sa se diferentieze foarte mult de alte exemplare inaripate ale faunei americane.
Penajul este la fel la mascul si femela, in nuante de culori roscate-maronii sau maro-maslinii cu dungi galbene pe partea dorsala si roscate pe partea ventrala. Gatul este lung, pe partea sa superioara este in nuante maronii cu dungi crem, iar pe partea inferioara este bej-maroniu-deschis.
Coada are un colorit ce se schimba gradual spre maro-inchis in partea de jos. Aripile sunt mari, au o parte din pene maro-inchis iar altele roscate cu dungi deschise si restul crem pe partea superioara. Obrajii sunt golasi, ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare deschisa, maroniu sau galbui.
O alta particularitate a acestei specii este faptul ca se hraneste exclusiv cu frunze, ea avand avantajul de a fi inzestrata cu un stomac mare (ce ii da posibilitatea sa proceseze materialul vegetal) la fel cu cel de la mamiferele erbivore. Ciocul este scurt, puternic si negru, iar picioarele sunt robuste si negre, fiecare are trei degete indreptate inainte si unul mai mic inapoi, toate prevazute cu gheare tari si ascutite.
Aceasta pasare este nemigratoare, traieste in grupuri mici de cel mult 8 exemplare care isi delimiteaza un teritoriul comun si se ajuta in cresterea puiulor. Femela depune ouale intr-un cuib realizat pe apa din materiale vegetale, acesta are latimea de 30-45 cm. Ponta consta din 2-4 oua albe cu pete rosii-maronii care sunt clocite de femela timp de o luna.
Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt orbi, au corpul golas la nastere si au nevoie de ajutorul parintilor pentru a supravietui. Acestia ii ocrotesc si ii hranesc cu hrana regurgitata dar cresterea lor este lenta avand in vedere faptul ca dieta este saraca in nutrienti. Dupa 10 zile puii deschid ochii si au corpul acoperit cu puf maroniu.
La 25 de zile au corpul acoperit de pene si incep sa zboare. Principalii lor dusmani naturali sunt uliul, soimii, vulturii, opusumul, maimutele capucin, ratonii, ocelotii si alte animale de prada. Speranta de viata la hoatzin este de aproximativ 8 ani sau chiar putin mai mult.
Hoatzinul are denumirea stiintifica de Opisthocomus hoazin, face parte din ordinul Opisthocomiformes, familia Opisthocomidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Hoatzinul (Opisthocomus hoazin):
