Iepurele de Padagonia (Dolichotis patagonum)Patagonia – acest peisaj mirific din sudul Americii de Sud – ofera posibilitatea de a descoperi fauna salbatica atat de diversa, din care multe specii de animale sunt azi pe cale de disparitie. Iepurele de Patagonia cunoscut si cu numele de mara traieste pe acest taram impresionant numit de localnici si ,,regatul de vant”, el oferind conditii prielnice eolienelor, vantul atingand si viteze ca de uragan. Peisajul este mirific si diversificat, pe alocuri monoton insa brusc devine impresionant, cu pante, stanci acoperite de zapada, rauri si paduri intinse, munti cu lacuri si ghetari.

In pampasul Patagoniei si mai ales in locurile semi-desertice si de stepa-semiarida traiesc aceste mamifere rozatoare terestre care se aseamana ca si aspect cu iepurii europeni de camp, insa au corpul mult mai mare si mai robust. Specialistii au ajuns la concluzia ca iepurii de Patagonia reprezinta cele mai mari rozatoare dupa castori si capibara.

Iepurele de Patagonia are lungimea corpului de 43-78 cm (in cazuri exceptionale si de 1 m) si greutatea de 2 kg. Coada este scurta, masoara doar 2,5 cm, iar urechile sunt alungite si tinute drept in sus, deasupra capului. Intregul corp este acoperit cu blana moale si deasa, pe partea dorsala in nuante de culori gri sau maronii-roscate, iar pe partea ventrala putin mai deschise pana la alb. In zona de sub coada si in partea anterioara a gatului are cate o pata alba caracteristica acestei specii.

Membrele anterioare si posterioare sunt lungi si subtiri astfel incat ii creeaza un aspect zvelt ca de pui de caprioara, inaltimea la greaban fiind de aproximativ 50 cm. Se deplaseaza prin salturi mari, impingand solul cu toate cele patru membre si nu doar cu doua. Botul este bont, pe buza superioara despartita in doua apar cateva perechi de vibrize lungi dar si deschiderile nazale foarte mari.  Ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare inchisa, acuitatea vizuala este excelenta. La fel de bine dezvoltate sunt simtul olfactiv si auditiv, ca de altfel si la alte specii de iepuri. De asemenea acest mamifer unic in Patagonia are capacitatea de a alerga cu o viteza de 45 km/ h si de a face salturi ample de pana la 2 m.

Citește și:  Cimpanzeul și gorila, artropode africane asemănătoare oamenilor

In perioada de reproducere perechile formate pe viata isi pregatesc vizuina pentru cresterea puilor. Dupa imperechere si o perioada de gestatie de 77 de zile, femela face 1-3 pui ce cantaresc la inceput 200 g fiecare si pe care ii alapteaza si ii ocroteste cu cea mai mare grija. Femela are patru perechi de glande mamare comparativ cu subspecia Dolichotis salinicola care are lungimea copului de 45 cm si doar doua perechi de glande mamare.

Iepurii de Patagonia sunt activi in timpul zilei, hrana lor consta din plante si radacini de plante, ierburi, frunze cazute, coaja frageda de copaci tineri, diferite boabe sau fructe de padure. Pentru a evita cat mai bine atacurile animalelor de prada aceste rozatoare traiesc in grupuri mai mici sau mai mari (de pana la 40 de indivizi) pentru a-si imparti hrana si a se avertiza intre ei in caz de pericol. Ocupa diferite vizuini provizorii (in care nu isi tin si puii) ci doar stau ascunsi noaptea, iar ziua cateva animale privesc orizontul Patagoniei si sunt atente la orice miscare din jur, iar restul sunt preocupate de cautarea hranei.

Iepurele de Patagonia este o specie cu risc redus de disparitie, are denumirea stiintifica de Dolichotis patagonum, face parte din ordinul Rodentia, familia Caviidae. Este un animal docil, poate fi usor domesticit si crescut in conditii de captivitate. Speranta de viata la iepurele de Patagonia este de cel mult 10-14 ani.

Video – Iepurele de Patagonia (Dolichotis patagonum):

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.