Lacul Roşu este, cu adevărat, o podoabă a naturii țării noastre. Este situat la o distanţă de 1 km în amonte față de intrarea râului Bicaz în Cheile Bicazului. De aici, se unesc trei râuleţe – Suhardul, Piatra Roșie, Licașul – care alcătuiesc obârşia râului Bicaz.

Pârâul Piatra Roșie şi pârâul Licașul, după ce se unesc în partea de vest de Lacul Roşu, alcătuiesc râul Haghimașu sau Valea Oilor. Numele de Roşu se spune că vine de la pârâul Roşu, care trece peste calcare roşiatice şi, uneori, colorează apa lacului în roşu (sau apa reflectă culoarea roşie a pietrelor).

Lacul Roşu este situat la 983 m altitudine și are o suprafaţă de 12 ha. Se întinde în Valea Oilor, pe o lungime de 960 m şi o lăţime de 106 m şi în Valea Suhardului, pe încă 380 m lungime şi 60 m lăţime. Lacul Roşu are un perimetru de 3090 m. Apele acestuia îngheață pe timp de iarnă.

S-a format în anul 1837 prin stăvilirea apelor râului Bicaz de către alunecările de teren dinspre Muntele Ghilcoș, din cauza unor ploi abundente în zonă. Straturile de argilă (fiind în pantă şi îmbibate cu apă) au format un pat foarte alunecos cu depozitele de pământ (adunate de-a lungul timpului deasupra lui). În spatele acestor depozite, care au alunecat la vale, până la poalele Suhardului Mic, apele Bicazului s-au adunat, s-au înălţat şi au alcătuit lacul, cu o adâncime de 10,5 m.

Pădurea de conifere (care era pe ţărmurile râului Bicaz) a fost înghiţită de ape. Iar versanţii care au alunecat cu tot cu pădure au fost înghiţiţi de apele lacului format. Aceste trunchiuri înghiţite se văd şi azi ieşind din apa lacului ca nişte cioturi de 1-2 m, deasupra apei Lacului Roşu.

Aluviunile aduse de râul Bicaz în acest lac îl va umple treptat, îi va înălţa fundul, apele lacului vor scădea mereu, puțin câte puţin, până la totala lui dispariţie.

Lacul Roşu este un lac de baraj natural, cel mai mare din ţara noastră şi unicul de acest fel. La marginea estică a lacului, se află muntele Suhardul Mic (1352 m), Suhardul Mare (1507 m), iar în faţa lacului, spre sud, se află Muntele Ghilcoș (1384 m).

În doar o oră, se poate face un urcuş pe Muntele Suhardul Mic (care apare ca un zid de piatră). În vârful acestui munte, se poate admira o privelişte minunată – Lacul Roşu, în forma sa de vale presărată cu cioturile uscate ale brazilor de odinioară, Cheile Bicazului până la zona de intrare în tunel, Muntele Ghilcoș şi, undeva în zare, foarte departe, „ca o umbră” – Ceahlăul, în partea de nord-est, iar spre sud, Muntele Haghimașu.

Lacul Roşu – monument natural, lac de baraj natural, care a luat fiinţă prin prăbuşirea versantului muntos cu tot cu pădure, datează de mai bine de o sută de ani. Pădurea îngropată sub ape îşi mai trimite semne (umbre) peste oglinda limpede, prin vârfurile brazilor înecaţi.

Zona este formată în special din roci calcaroase, care au realizat forme interesante de relief. Astfel, Cheile Bicazului prezintă un relief minunat (au lungimea de 8 km şi adâncimea de 200, până la 300 m).

Lacul Roşu şi Cheile Bicazului sunt cele mai importante puncte turistice din Parcul Naţional Hășmașul Mare – care are o floră cu specii rare: papucul doamnei şi floarea-de-colț, precum şi fauna cu exemplare deosebite, de cârduri de raţe, diferite păsări (care fac gălăgie prin sunete şi ciripituri diferite), capre negre, râşi (care stau ascunşi în păduri, prin zone necunoscute şi greu de acesat).

Numele în germană, „Mordesee”, înseamnă „Lacul Ucigaş” şi își are originile într-o legendă cunoscută: surparea bucăţilor de stâncă şi de teren se presupune că ar fi acoperit un pastor cu măgarul, câinii şi turma sa de oi – iar sângele adunat ar fi colorat apa lacului.

O altă legendă însă ne spune că, lângă lac, trăia o fată cu părul negru şi ochii albaștri-verzi, frumoasă, cu un corp minunat. Plecând la târgul de la Gheorghieni, întâlnește un voinic (cel mai curajos băiat din zonă, care cânta la flaut şi era priceput să construiască case şi să sculpteze căruţe). S-au îndrăgostit, iar băiatul a cerut-o imediat de soţie. Placând în armată, nunta s-a amânat, iar fata îl aşteaptă cu dor. Într-o zi, în timp ce mergea cu ulciorul la fântână, un tâlhar aflat în zonă, călare, a răpit-o, şi a dus-o la Cohard unde locuia. Acesta, fermecat de frumuseţea ei, i-a promis palat de diamnat, mult aur şi argint, numai să-i fie soţie. Fata îl refuză şi pentru că el dorea să o ia de soţie cu forţa, ea se ruga la munţii din împrejurimi să o ajute. Atunci, munţii, cu un sunet îngrozitor, au trimis bucăţi de stânci la vale, care au acoperit şi pe fată şi pe tâlhar, şi tot ce era în cale.

lacul-rosu.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ