Locuri magice din România sau din alte părţi ale lumii, unde dorinţele se împlinesc, au fascinat întotdeauna. Există ceva în natura umană care ne face să căutăm sensuri şi semnificaţii dincolo de barierele timpului şi ale realităţii în care suntem captivi, în zona inefabilă dintre lumea concretă şi cea nevăzută, dintre felul in care trăim prezentul şi modul în care ne imaginăm viitorul.

Mai există apoi amprenta culturală locală, tradiţiile şi convingerile colective si individuale despre puterea benefică a unor spaţii (geografice, culturale, spirituale) care fascinează şi prin frumuseţea lor si care generează un sentiment de bine, de armonie, fără o explicaţie raţională. Iată câteva locuri magice din România, despre care se spune că sunt încărcate cu energii subtile, că au un spirit al locului (“genius loci”), care împlineşte dorinţele celor care rezonează cu aceste energii şi care pot fi şi excelente destinaţii de vacanţă:

Locuri magice din România – Şinca Veche şi Templul Dorinţelor

Locuri magice din România - Şinca Veche şi Templul Dorinţelor
Locuri magice din România – Şinca Veche şi Templul Dorinţelor

La 45 de kilometri de Braşov şi 22 de kilometri de oraşul Făgăraş, în apropiere de localitatea Şinca Veche, se află “Templul Ursitelor” sau “Templul împlinirii rugăciunii”, înconjurat de alte biserici rupestre, considerat a fi unul dintre cele mai misterioase locuri magice din România.

Unii istorici susţin că are o vechime de peste 7000 de ani, că ar fi aparţinut civilizaţiei dacice sau celei care a ridicat, pe Insula Şerpilor, din Marea Neagră, un superb templu – “Templul Alb” – închinat zeului Apollo. Alţii presupun că ar fi fost un loc de refugiu pentru călugării ardeleni, când bisericile ortodoxe, din Ardeal, au fost interzise de către împărăteasa Maria Tereza, pentru a impune catolicismul. Ceea ce acceptă toată lumea, însă, este că “Templul Ursitelor” sau “Templul Dorinţelor” sau “Mănăstirea săpată în piatră” este un loc unic.

Biserica rupestră are o formă ciudată, alcătuită din cinci încăperi, două altare şi un turn de 10 metri înălţime. Prin deschiderea de la capătul turnului se vede cerul. Prin acest loc pătrund razele soarelui direct spre altar. Locuitorii din zonă sunt convinşi că acest spaţiu are o mare încărcătură energetică şi că undeva, sub pământ, ar exista un tunel care duce la Cetatea Râsnovului. Tot ei spun că, în preajma sărbătorilor mari, s-ar auzi “coruri”, cântece care fascinează auzul, fără a se putea distinge cuvintele. Nu puţini sunt cei care cred că aici este un portal către alte lumi.

Nu numai localnicii, ci şi vizitatori din alte părţi au mărturisit că, dincolo de starea de bine pe care au resimţit-o aici, de faptul că oboseala dispare ca prin farmec, iar unii adorm instantaneu, aparatele fotografice au înregistrat sfere de lumină sau siluete îmbrăcate în veşminte de culoare închisă.

Atlanţi la “Templul Ursitelor”?

Şinca Veche şi Templul Dorinţelor
Şinca Veche şi Templul Dorinţelor

Charles Berlitz, lingvist, scriitor american, preocupat de fenomene paranormale, într-o carte celebră – “Atlantis, al optulea continent?” – lansează o teorie potrivit căreia atlanţii, locuitori ai unei insule legendare, creatori ai unei civilizaţii excepţionale, ar fi plecat din zona Insulelor Canare, unde există şi astăzi, sub ape, un masiv muntos numit “Dacia”, spre regiunea Carpato-Danubiană, tracii fiind urmaşi ai atlanţilor.

Probabil că, susţine Charles Berlitz, au ajuns şi în Insula Şerpilor, unde au ridicat “Templul Alb”, închinat Soarelui, şi încă unul dedicat zeului Apollo, primul funcţionând şi ca un oracol. Este posibil ca atlanţii să fi ajuns şi în regiunea unde astăzi se află “Templul Ursitelor” şi să fi ridicat acest edificiu care ne fascinează astăzi. Între atâtea ipoteze, un lucru este sigur – tracii aveau cunoştinţe extrem de avansate, despre a căror origine nu se ştie, în prezent, nimic.

Localitatea Şinca Veche apare în documente începând cu secolul al XII-lea şi a devenit cunoscută graţie istoricului şi filologului Gheorghe Şincai, reprezentant al Şcolii Ardelene. Cei care ajung aici pot să simtă energia locului, poate şi dorinţele li se vor împlini şi se pot bucura şi de apa cu proprietăţi vindecătoare a izvorului din apropiere şi de frumuseţea peisajului. Nu departe de Şinca Veche se află şi Poiana Narciselor de la Vad, cu milioane de narcise înflorite în luna mai, Vâltorile de la Lisa, amenajate cu coşuri de nuiele, ca pe vremuri, pentru spălatul lânii şi al covoarelor, precum şi cea mai veche moară funcţională din Transilvania, de la Ohaba.

Locuri magice din România – Peştera Polovragi

Pestera Polovragi
Pestera Polovragi

Veche de peste şapte milioane de ani, cu o lungime de 11 000 de metri, Peştera Polovragi, din Munţii Căpăţânii, de pe malul Olteţului, dintre localităţile Horezu şi Baia de Fier, judeţul Gorj, este unul dintre acele locuri magice din România în jurul căruia s-au născut, în timp, nenumărate legende, pornind de la fapte reale.

Despre Peştera Polovragi se spune că a fost “Casa lui Zalmoxis”, zeul suprem al geto-dacilor. De altfel, în peşteră se află “Scaunul lui Zamolxe”, căruia îi corespunde, la suprafaţă, fosta cetate dacică Arcinna, legătura făcându-se prin nişte galerii secrete.

În primul sector al peşterii, în tavan, a rămas împietrită rădăcina uriaşă a unei plante, pe care vracii care s-au adăpostit aici, în timpurile vechi, o foloseau ca plantă de leac şi pe care localnicii o numesc “polovraca”.

Din secolul al XVI-lea, s-a păstrat, într-un loc de asceză si de meditaţie al călugărilor care s-au adăpostit aici, o pictură, în negru de fum, făcută de călugărul Pahomie. Există şi un “izvor al speranţelor”, care nu seacă niciodată. Nu puţine sunt mărturiile celor care au fost la Peştera Polovragi, legate de starea de bine pe care o simt în interior (aşa cum se spune că, pe alţii, peştera îi “respinge”).

Poate cel mai ciudat lucru care se povesteşte despre acest loc este cel referitor la un presupus portal spre alte lumi, care se s-ar deschide numai în Noaptea de Înviere. Legendele povestesc că cei care au avut curajul să intre prin acest portal ar fi ajuns în faţa unei văi adânci, peste care se întindea o punte şi că aici pot fi zărite nişte stranii siluete imbrăcate în alb, care le-ar oferi celor care au avut curajul să pătrundă în acest univers, nişte “chei” fără de care întoarcerea nu ar fi posibilă.

Locuri magice din România – Peştera Muierii

Pestera Muierii
Pestera Muierii

Peştera Muierii se află în localitatea Baia de Fier, din judeţul Gorj. Se numeşte aşa, deoarece legendele spun că, în timpuri indeparate, când bărbaţii erau plecaţi la luptă, femeile, copiii şi bătrânii se ascundeau în peşteră. De asemenea, în zilele toride de vară, femeile torceau la gura peşterii, unde aerul era mai răcoros, iar în interior, în gurile cu apă, puneau la înmuiat cânepa şi inul.

Peştera Muierii este un loc spectaculos. Este formată din patru niveluri şi are o lungime de 3 600 de metri. Nivelul inferior este rezervaţia speologică, iar nivelul al doilea este amenajat pentru accesul turiştilor – Domul Mic, Sala Altarului, Candelabrul Mare, Galeria Urşilor, Sala Minunilor sunt cele mai frumoase părţi ale peşterii.

Dincolo de frumuseţile naturale, Peştera Muierii atrage şi pentru că, datorită energiilor benefice ale locului, oamenii mărturisesc că, după câteva ore petrecute în interior, simptome ale astmului, reumatismului, depresiei, diabetului etc. dispar ca prin farmec.

Locuri magice din România – Sfinxul din Bucegi, Piramida Soarelui

Locuri magice din România, Sfinxul din Bucegi
Locuri magice din România, Sfinxul din Bucegi

În fiecare an, la data de 28 noiembrie, deasupra Sfinxului din Bucegi, razele Soarelui formează o piramidă magică. Nenumăraţi oameni, din ţară sau din străinătate, care au venit aici, unii dintre ei specialisti in diverse domenii ale ştiinţei, au mărturisit că au simţit energiile locului, care au efect vindecător.

Citește și:  Cele mai placute activitati de iarna

Despre Munţii Bucegi, specialiştii spun că este un punct energetic extraordinar de puternic, cel mai puternic din ţară. Pe de altă parte, legendele relatează că Vârful Omul, acolo unde se află Sfinxul, este vechiul Kogaionon, “Muntele Ascuns” sau “Muntele sacru” al geto-dacilor, în care îşi avea sanctuarul zeul Zalmoxis. Se mai crede că preoţilor lui Zalmoxis – “ktistai” (”călători prin nori”) – li se spunea aşa pentru că, la vreme de cumpănă, dispăreau din lume, pentru a consulta voci oraculare, iar această retragere însemna, de fapt, retragerea în peştera de sub chipul Sfinxului.

Nici străinii nu au ignorat Sfinxul din Bucegi, unul dintre cele mai fascinante locuri magice din România. În anii 1960, un arhitect din Peru, Daniel Ruzo, care a străbătut regiuni de pe cinci continente, în căutarea urmelor unor vechi civilizaţii, considera că Sfinxul din Carpaţi ascunde semnele celei mai vechi civilizaţii cunoscute până acum.

Alţii cred că Sfinxul din Egipt, de pe platoul Gizeh, este o copie a celui din Carpaţi, având dimensiuni asemănătoare, şi că între cei doi megaliţi există un “culoar” energetic. Potrivit altor ipoteze, Bucegii ar fi străbătuţi şi de galerii subterane, care comunică cu Munţii Retezat şi cu Vârful Rarău, unde au existat, de asemenea, sanctuare dacice, formând “triunghiul de aur” al Daciei.

“Apa vie” de la “Cascada celor şapte izvoare”

Cascada celor sapte izvoare
Cascada celor sapte izvoare

Mai exista apoi, în Bucegi, “apa vie” de la “Cascada celor şapte izvoare”, “izvorul sacru al dacilor”, de lângă “lacul de smarald” Scropoasa. Aici se găseşte cea mai pură apă din lume. S-au făcut analize ale apei încă din perioada interbelică, analize care indică un nivel zero de bacterii, fapt explicabil, spun specialiştii, fie prin trecerea apei printr-un câmp magnetic care îi ordonează structura moleculară, fie prin trecerea printr-un zăcământ de argint, care purifică apa.

Locuri magice din România – Mânăstirile Corbii de Piatră, Nămăieşti şi Cetăţuia lui Negru Vodă, un triunghiul sacru

Manastirea Corbii de Piatra
Manastirea Corbii de Piatra

În categoria “locuri magice din România” se află şi Mănăstirea Corbii de Piatră (din judeţul Argeş, în apropiere de Câmpulung Muscel), Mănăstirea Nămăieşti (la 10 kilometri de Câmpulung Muscel) şi Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă (pe şoseaua Câmpulung Muscel – Târgovişte), poziţionate sub forma unui “triunghi sacru”, cu latura de 20 de kilometri.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră, o mănăstire unicat, este cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră, cioplită într-un perete masiv de stâncă (gresie), cu o înălţime de aproximativ 30 de metri, o lăţime de 14,5 metri şi cu cel mai vechi ansamblu pictural din ţară, mai vechi decât cel de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, considerată o capodoperă a artei bizantine. Este singurul lăcaş de cult din ţară cu două altare în acelaşi naos.

Mănăstirea Nămăieşti

Mănăstirea Nămăieşti
Mănăstirea Nămăieşti

Mănăstirea Nămăieşti este cioplită, de asemenea, în inima muntelui şi aici se află una dintre cele mai vechi icoane ale creştinătăţii, făcătoare de minuni, una dintre cele 12 despre care se spune că ar fi fost pictate de Apostolul Luca şi adusă aici de Apostolul Andrei, în drumul lui spre Dobrogea. Poposind in acest loc, Apostolul Andrei a crezut că va găsi în grotă un slujitor al lui Zalmoxis, pe care-l va încreştina, dar, pentru că nu a găsit pe nimeni, ar fi spus: “Nemo est” (“Nu este nimeni”), de unde şi denumirea locului – “Nămăieşti”. Nu se cunosc prea multe lucruri despre vechimea acestei mănăstiri, unii specialişti spun că ar fi fost o catacombă creştină de pe timpul romanilor, alţii că ar fi fost un templu dedicat lui Zalmoxis.

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă
Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

Triunghiul sacru” este completat de Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, amenajată într-o peşteră naturală, cu o lungime de 12 metri, lăţimea de 4 metri şi înălţimea de 3 metri. Scriitorul şi istoricul Mihai Rădulescu numea acest lăcaş “Meteora României”, având în vedere drumul către vârful stâncos pe care se află Cetăţuia Negru Vodă, dar şi frumuseţea peisajului din jur.

Despre peşteră se presupune că ar fi veche de peste 100 000 de ani. Ulterior, potrivit tradiţiilor şi legendelor, ar fi fost “Peştera Moşului Zamolxis” şi, mai târziu, loc de adăpost şi meditaţie pentru sihaştri, pe pereţi fiind încrustate cruci şi alte simboluri – serafimi, un porumbel, o mână binecuvântând. A fost identificată, în peşteră, şi o sculptură veche de peste 3 500 de ani, probabil a misteriosului “Cavaler Trac” – un zeu al tracilor balcanici si danubieni. În 1947, pe locul numit “Tronul lui Negru Vodă”, a fost ridicată şi o “Cruce a dorinţelor”.

Locuri magice din România – Peştera Sfântului Andrei şi Mănăstirea Celic Dere

Locuri magice din România, Manastirea Celic Dere
Locuri magice din România, Manastirea Celic Dere

În Dobrogea (“Sciţia Mică”/ Scythia Minor, aşa cum se numea în timpurile vechi) sunt locuri magice, în care ne putem încărca sufleteşte şi în care dorinţele se împlinesc. Dobrogea nu este numai regiunea pe care o străbatem în drum spre Marea Neagră, este şi un ţinut încărcat de istorie şi spiritualitate.

Peştera Sfântului Andrei, din apropierea localităţii Ion Corvin, din judeţul Constanta, este locul în care, potrivit tradiţiei populare, ar fi trăit Sfântul Apostol Andrei, fondatorul bisericii creştine la nord de Dunăre. În pronaosul bisericii din interiorul peşterii se găseşte, scobit în piatră, un pat în care s-ar fi odihnit apostolul. Este unul dintre cele mai venerate locuri de la noi, mulţi dintre pelerini mărturisind puterea locului, vindecări miraculoase.

Icoane făcătoare de minuni

Celic Dere
Celic Dere

Mănăstirea Celic Dere (“Pârâul de oţel” –“celik” – oţel, “derea” – pârâu, un toponim turcesc), situată la 30 de kilometri de Tulcea a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, pe locul unei vechi biserici de lemn. Aici se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Nerosaiskaia şi Icoana Mântuitorului care “se curăţă singură”, la care oameni de pretutindeni vin neîncetat pentru a găsi alinare şi linişte sufletească.

Despre Icoana Mântuitorului care “se curăţă singură” se spune că a fost adusă aici de către un soldat care i-a spus preotului căruia i-a dat-o în grijă că va veni un timp în care suprafaţa înnegrită a icoanei se va lumina singură, iar ochii lui Iisus Hristos se vor deschide. Cei care ajung în acest loc magic spun că, într-adevăr, icoana este pe jumătate luminată, iar ochii Mântuitorului se deschid câte puţin, având pe chip un zâmbet blând.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Nerosaiskaia a fost adusă în acest loc de o familie din Basarabia căreia i-a ars gospodăria, singură icoana rămânând întreagă. Oamenii locului mărturisesc că îi apără de secetă, de boli, de inundaţii şi ori de câte ori, în viaţa lor, intervin momente de cumpănă.

Peisaj din Romania
Peisaj din Romania

Cele menţionate anterior sunt doar cateva locuri magice din România, unde dorinţele se împlinesc, care fascinează prin frumusetea si ineditul lor. Sunt spaţii geografice, peisaje, vestigii ale unei vechi civilizatii, vizitate de călători din lumea intreagă, dar pe care noi le avem in apropiere si ca distanţă si spiritual, sunt parte a mostenirii noastre ca neam, Trebuie doar să le descoperim, să le preţuim si să ne bucurăm de ceea ce acestea oferă. Ar fi si un fel de a ieşi din timpul profan, pentru a intra într-unul sacru, recuperabil la infinit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.