LSD – acidul lisergic dietilamid (LSD-25) este o substanta halucinogena, care induce o stare modificata de constiinta, pentru ca actioneaza asupra sistemului nervos central, efectele manifestandu-se prin alterari ale perceptiilor, prin incoerenta in gandire, prin schimbari de dispozitie etc. Marturii despre efectul acestei substante, care, in mod natural, se gaseste in ciuperca numita “Cornul de secara”, exista inca din Evul Mediu, fara ca, la data respectiva, sa se cunoasca pricina epidemiei care a dus la moartea a 40 000 de persoane care consumasera paine din cereale contaminate. In 1951, in Franta, o intoxicatie alimentara similara, in masa, a fost pusa pe seama unui experiment guvernamental.

Descoperirea LSD-ului

efectul LSD

Molecula de LSD a fost sintetizata, pentru prima data, in 1938, de catre chimistii elvetieni  Arthur Stoll si Albert Hofmann, in cadrul experimentelor din cadrul companiei farmaceutice Sandoz. Era al 25-lea derivat obtinut din acidul lisergic, extras din Cornul de secara, dar substanta nu a prezentat prea mare interes si au oprit cercetarile in aceasta privinta. Au revenit, insa, in 1943, si Hofmann a hotarat sa incerce el insusi efectul substantei, luand o doza de 0,25 mg. Intorcandu-se cu bicicleta spre casa, a crezut ca s-a otravit si, pentru a contracara efectul, a baut lapte. Ulterior, a povestit ca a avut senzatia decorporalizarii si ca a trait o senzatie acuta de spaima.

Medicul care l-a consultat nu a constatat decat o dilatare exagerata a pupilelor. Arthur Stoll, care era si psihiatru, a incercat sa foloseasca substanta, pe care o brevetase intre timp, in tratamentul bolilor nervoase, ca medicament experimental (in cercetarea psihiatrica), pentru producerea fenomenului care poarta numele de psihoza experimentala, bazat pe alterarea sistemului de neurotransmitatori. Compania Sandoz producea LSD -25 sub forma de capsule, tablete si, ocazional, in forme lichide. Este o substanta incolora si inodora, avand un gust usor amarui, dozele in care aceasta substanta este comercializata, astazi, in mod ilicit, variind intre 20 si 80 de micrograme in fiecare doza.

lsd sub forma de pastila

LSD – mecanism de functionare, efecte

LSD – acidul lisergic dietilamid mimeaza, la nivelul creierului uman, efectele pe care le produce serotonina – un neurotransmitator responsabil de calitatea somnului, de procesele psihice, de mentinerea, intre limite normale, a presiunii arteriale etc. Organismul confunda LSD-ul cu serotonina si il transmite de-a lungul fantei sinaptice (modalitatea de comunicare intre neuroni sau intre neuroni si un organ (glanda, muschi etc.).

LSD-ul are o afinitate foarte mare pentru receptorii de serotonina, de aceea substanta va impiedica transmiterea serotoninei catre sistemul nervos al unui individ. Odata ce molecula de LDS se leaga de proteinele receptorilor, semnalele chimice nu mai sunt transmise, impulsul fiind redirectionat catre partile mai “vechi” ale creierului, de unde va fi preluat de catre torentul sangvin si distribuit catre centrii interpretarii si catre ariile motorii. O alta similitudine intre LSD – acidul lisergic dietilamid si serotonina este data de densitatea electronilor de la nivelul orbitalului cel mai ocupat. Asemanarile dintre cele doua molecule permit LSD-ului sa provoace aparitia halucinatiilor psihedelice de natura vizuala.

efect halucinogen LSD

Efectele LSD – acidul lisergic dietilamid sunt complet imprevizibile, depinzand, in foarte mare masura, de doza ingerata, de personalitatea fiecaruia, de dispozitie, de asteptari personale si de context. Dupa administrare, efectele devin vizibile la 30 – 90 de minute, frecvente fiind dilatarea pupilelor, cresterea ritmului cardiac si a presiunii arteriale, transpiratii, pierderea apetitului, uscarea mucoasei bucale si, de multe ori, si tremor. Senzatiile si sentimentele se schimba dramatic, dupa administrare consumatorul trecand de la o stare psihica la alta, foarte rapid, si incercand diferite emotii.

Daca doza de administrare a LSD – acidul lisergic dietilamid este mai mare, substanta va duce la declansarea halucinatiilor vizuale, modificandu-se perceptia consumatorului in ceea ce priveste imaginea de sine, timpul si mediul inconjurator (vede diverse culori, aude voci etc.).

Efectele sunt adesea inspaimantatoare, cauzatoare de panica si de angoase puternice. Consumatorii descriu aceste stadii ca fiind “tripuri” (stari induse de LSD), care pot dura si pana la 12 ore. Anumite persoane, in  functie de o serie variata de factori, pot experimenta ganduri si sentimente coplesitoare, teama de a pierde controlul, teama de a nu innebuni si spaima de moarte, la care se poate adauga un acut sentiment de disperare. In unele cazuri, finalul este nefericit, existand, potrivit statisticilor, un numar relativ mare de consumatori care au decedat in urma intoxicatiei.

drugs

Consumatorii de LSD – acidul lisergic dietilamid pot experimenta si recurente ale anumitor aspecte ale experientei individuale, dar si flashuri de memorie, chiar inainte ca persoana in cauza (cu antedecente in privinta consumului) sa isi administreze drogul. Flashurile pot sa apara brusc, fara niciun simptom prevestitor, chiar si la un an de zile de la prima administrare, in cazul persoanelor care consuma constant substante halucinogene sau au o problema subiacenta de personalitate. Pe langa aceste efecte, consumatorii mai pot experimenta psihoze de durate foarte lungi, depresii cronice si chiar semne de schizofrenie, mecanismul care sta la baza producerii acestor evenimente fiind inca necunoscut.

Majoritatea consumatorilor de LSD – acidul lisergic dietilamid isi opresc voluntar administrarea, fie brusc, fie treptat, pe parcursul mai multor saptamani, substanta nefiind considerata una adictiva (nu creeaza dependenta), pentru ca nu produce efectele date de droguri ca amfetamina, cocaina, heroina, alcoolul sau nicotina. Cu toate acestea, LSD-ul poate da un anumit grad de dependenta, motiv pentru care consumatorii cronici isi vor mari doza la fiecare administrare, crescand, astfel, riscul intoxicatiilor letale. Efectul este extrem de periculos, din cauza lipsei de predictibilitate a substantei.

LSD-ul si consumul de narcotice

Inca din anul 1975, institutiile de monitorizare a abuzului de substante periculoase supravegheaza peste 17.000 de scoli si licee din intreaga lume, pentru a determina care sunt tendintele in ceea ce priveste consumul, atitudinea fata de drog si convingerile tinerilor in legatura cu ceea ce presupune abuzul de substante interzise. In ultimii doi ani, numarul consumatorilor de LSD – acidul lisergic dietilamid a ramas destul de stabil. Intre anii 1975 si 1977, cei mai multi absolventi de liceu nu consumau aceste substante, raportandu-se un procent de doar 7,2% consumatori.

In 1997, 13,6 procente din numarul total de absolventi declarau consumul, cel putin o data, al acestei substante. Procentajul aproape ca s-a dublat in ultimii ani, ajungand la 20%, in anul 1997. 30% dintre absolventi constientizau pericolul la care se expuneau prin consumarea substantei, in timp ce restul considera ca administarea, o data sau de maximum doua ori, ca fiind ceva acceptabil. 51 % dintre absolventii chestionati au declarat ca renuntarea este foarte usoara si ca posibilitatile de procurare a drogului sunt nenumarate si la indemana.

oameni care folosesc droguri

Statele Unite ale Americii manifesta o reala ingrijorare in privinta consumului de LSD – acidul lisergic dietilamid, de catre categoria de varsta cuprinsa intre 12 si 18 ani, numarul acestor tineri consumatori crescand, in prezent, la 7,7%,  de la 6 procente, cate erau in anul 1988. Pentru cei cuprinsi in categoria de varsta 18 – 25 de ani, rata a fost de 13,9 %, prevalenta in ceea ce priveste administrarea, in trecut, in cazul grupurilor cu varste cuprinse intre 12 si 17 ani, fiind de 2,8 procente, iar pentru cei cu varste intre 18 si 25, de 4,6 procente.

Incepand cu jumatatea anilor 1960, LSD – acidul lisergic dietilamid este catalogat ca fiind substanta interzisa, acesta fiind folosit doar in cadrul experimentelor de laborator. Pana in prezent, cercetarea psihofarmacologica a LSD-ului a dus la publicarea a peste 10.000 de articole de specialitate, mecanismele sale de actiune fiind inca putin cunoscute. In cadrul cercetarilor actuale, substanta este folosita experimental pentru elucidarea mecanismelor neuronale care stau la baza constientei si ca metoda alternativa de tratament in cazul migrenelor severe si al bolnavilor aflati in stadiile terminale ale neoplasmelor.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here