Lumea în 2040 – predicţiile CIA pentru viitorul apropiat al omenirii

Lumea în 2040 (“Global Trends 2040”) este Raportul întocmit de “Consiliul Naţional de Informaţii”, “creierul” Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA (Central Intelligence Agency – CIA), publicat anul trecut, în 2021, într-o formă mai concentrată decât cea care se află pe biroul preşedintelui SUA, selecţia textelor şi prefaţa aparţinând jurnalistului francez Piotr Smolnar, specializat în problemele Europei Centrale şi Orientale, corespondent permanent al ziarului “Le Monde”, la Washinton.

Precedentul Raport CIA, din 2005, şi predicţia, până la detaliu, a pandemiei “corona”

Cartea – “Lumea în 2040, văzută de CIA” – a devenit, în scurt timp, un veritabil “bestseller”. Rapoartele CIA au intrat în atenţia marelui public mai ales după ce, în această perioadă de pandemie, s-a constatat cu stupoare că, într-un Raport din 2005, fără să i se fi acordat prea multă atenţie la momentul respectiv, este consemnat un scenariu, pentru anul 2025, în care este descrisă, în detaliu, o pandemie foarte asemănătoare cu cea care a bulversat, de doi ani, întreaga planetă, cu o singură inadvertenţă – scenariul prevedea începutul dezastrului (pandemic) mondial în 2025, nu în 2020.

De publicarea Raportului din 2005, sub titlul “Cum va fi lumea în 2025?”, s-a ocupat jurnalistul Alexandre Adler, care, întrebat recent ce impact au avut informaţiile din carte/ Raport despre pandemie, la momentul publicării, a spus că “absolut niciuna”, fiind receptat ca “un Raport printre altele”.

Mai mult, declara jurnalistul, el însuşi uitase, după 15 ani, că în Raport apărea cuvântul “corona”, un termen “codificat”, folosit de epidemiologii din America, pentru a denumi ceea ce ei, atunci, considerau că va fi “pandemia supremă”.

Printre informaţiile selectate de Alexandre Adler, din Raportul CIA, se mai află, de exemplu, faptul că va fi vorba (si a fost) despre “o boală respiratorie virulentă şi foarte contagioasă”, care va apărea “într-o zonă cu densitate populaţională mare”, precum China, care se va manifesta “în valuri”, că “bolnavii vor fi tot mai mulţi”, că “tratamentele vor întârzia”, că oamenii vor purta “măşti chirugicale”, că pierderile economice (enorme) se vor înregistra la scară mondială, că boala va dispărea la fel de brusc cum a apărut, pentru a reapărea zece ani mai târziu etc.

Lumea în 2040 – predicţiile CIA pentru anul 2040

Având în vedere asemănările izbitoare dintre predicţiile CIA, din 2005, şi realităţile pe care le trăim astăzi, noul Raport – “Lumea în 2040” – pe bună dreptate a suscitat interesul cititorilor de pretutindeni, dovadă că volumul îngrijit şi prefaţat, de data aceasta, de jurnalistul Piotr Smolnar, s-a vândut în milioane de exemplare. Trebuie precizat, în acelaşi timp, că nu este vorba de informaţii “scăpate” dintr-un astfel de document, ci de un proces de “comunicare” voit către marele public, un indemn la meditaţie.

“Lumea în 2040” conţine cinci scenarii, pe care zecile de experţi care au lucrat la acest Raport CIA le consideră fundamentale pentru următorii ani şi care vizează, în mare, schimbările climatice, decalajul între săraci şi bogaţi, raportul de forţe în lume, schimbări în formele de guvernare, tendinţe economice, sociale, probleme demografice, crize financiare, boli etc. O serie de probleme deja s-au acutizat, din cauza pandemiei, subliniază unul dintre autorii Raportului.

Analizând previziunile Raportului Consiliului Naţional de Securitate al SUA, Piotr Smolar observă că acestea sunt mai degrabă neliniştitoare, despre o lume tot mai scindată şi contestată.

În democraţiile occidentale, se spune în document, puterea politică riscă să-şi piardă treptat legitimitatea, deciziile luate de autorităţi fiind din ce în ce mai puţin tolerate, sugerându-se posibilitatea unor conflicte sociale intense, pe fondul îmbătrânirii populaţiilor în multe ţări. Pe de altă parte, creşterea demografică, la nivel mondial, va intensifica migraţia. Criza ecologică, deja evidenta criză energetică, degradarea continuă a mediului, ca şi dezvoltarea tehnologică (implicit inteligenţa artificială), biotehnologia etc. vor reprezenta, de asemenea, provocări imense pentru viitorul apropiat.

Din punct de vedere geo-politic, rivalitatea americano-chineză ocupă, în continuare, un loc central, atrăgându-se atenţia şi asupra faptului că, nu peste mult timp, populaţia Indiei o va depăşi pe cea a Chinei, ceea ce va insemna o redistribuire a rolurilor. În Europa, cel mai populat oraş va fi Istambulul, iar al doilea, Parisul.

Lumea în 2040 – cinci scenarii

Din punctul de vedere al autorilor Raportului “Lumea în 2040”, în numai două decenii, realitatea, aşa cum o ştim astăzi, se va schimba fundamental. Ţinând seama de problemele stringente ale prezentului şi de tendinţele inerente viitorului apropiat, sunt imaginate, pentru anul 2040, cinci scenarii, majoritatea pesimiste, cu câteva accente mai optimiste:

• Scenariul 1 – O “renaştere” a democraţiei, pe fundamente mai solide şi mai autentice, în care guvernele să încurajeze cercetarea ştiinţifică, inovaţia tehnologică, generând un “boom” economic, care ar reda oamenilor speranţa şi încrederea într-o “viaţă nouă”. Este puţin probabil însă, subliniază Raportul “Lumea în 2040”, ca efectele negative generate de pandemia de coronavirus să fie complet înlăturate în următoarele două decenii.
• Scenariul 2 – O lume în derivă, măcinată de inegalităţi, derutată de guvernări care eşuează în demersurile lor şi în cooperarea internaţională. Lipsa de resurse, degradarea agriculturii, seceta, inundaţiile, furtunile, dezastrele naturale vor genera crize economice, sociale tot mai accentuate. Geoingineria climatică nu va oferi soluţii decât pe termen scurt.
• Scenariul 3 – “Coexistenţa competitivă” sau un “parteneriat” între SUA, China, UE şi Rusia ar putea fi o perspectivă “optimistă”, prin care să se evite conflictele şi să se diminueze, pe cât posibil, dezastrele climatice. Timpul de lucru, pe de altă parte, chiar într-o lume “reconciliată”, va fi din ce în ce mai lung, până la vârste înaintate, pentru a nu se plăti pensii prea mulţi ani, în timp ce obţinerea unui loc de muncă pe durată nedeterminată va fi un fapt tot mai rar. Pentru generaţiile tinere, găsirea unui job va fi o mare provocare.
• Scenariul 4 – Avansul tehnologic, conectivitatea virtuală în creştere, telemunca vor duce la o mai pronunţată autonomie individuală, dar şi la izolare, cu toate consecinţele pe care le presupune o astfel de condiţie. În 2040, vor fi trilioane de aparate interconecate, iar cursa pentru supremaţia tehnologică se va acutiza, cu atât mai mult cu cât Inteligenţa Artificială ar putea fi folosită în scopuri militare şi teroriste.
• Scenariul 5 – Datoriile publice ale unor ţări vor deveni colosale. Schimbările climatice, degradarea mediului prin poluare și pierderea biodiversității, criza apei potabile ar trebui să forțeze solidaritatea și rezilienţa. Deziluzia, pesimismul și pierderea identității, la nivel individual, dar şi colectiv, vor slăbi deopotrivă democraţiile şi regimurile autoritare.

Lumea în 2040 – cel mai pesimist Raport

Dintre toate Rapoartele întocmite de “Consiliul Naţional de Informaţii” al CIA (începute în urmă cu şapte preşedinţi ai SUA), se pare că acesta, “Lumea în 2040”, este cel mai pesimist, fondat pe realităţile prezente, marcate de tensiuni, crize, excese de toate felurile, încât intenţia este, spun autorii, de a avertiza înainte ca “problemele să ne copleşească”.

Cursa pentru inovaţie tehnologică se va accelera, dând impresia de comprimare a timpului, iar cine va controla tehnologia va controla planeta. Vor exista, în lume, o reţea uriaşă de trilioane de dispozitive interconectate, roboţi, diverse forme ale Inteligenţei Artificiale, ceea ce înseamnă că locurile de muncă precare sau slab calificate vor dispărea treptat. CIA a mai estimat că, în următoarele două decenii, costul pentru tratarea bolilor psihice va ajunge la circa 16 trilioane de dolari.

Despre Raportul din 2005, Alexandre Adler spunea că atunci, la momentul publicării, i s-a acordat prea puţină atenţie – un raport printre altele – societăţile, ca şi indivizii, funcţionând după principiul că “aşa ceva nu mi se poate întâmpla mie”. Dar pandemia preconizată chiar s-a întâmplat, lumea este captivă acum într-o situaţie fără precedent, un punct de cotitură pentru viitorul omenirii şi care va duce la schimbări profunde, fără ca cineva să poată spune cu certitudine, la momentul acesta, în ce vor consta aceste schimbări.

Alte previziuni despre viitorul omenirii, tendinţe convergente

Când, în 2015, istoricul Yuval Harari, profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a publicat cartea “Homo deus – Scurtă istorie a viitorului” – lumea nu trecuse prin dramatica experienţă a pandemiei, cu toate restricţiile şi controalele generate de stările de “urgenţă”, de “alertă” etc.

Cu toate acestea, autorul observa că unul dintre cele mai mari pericole pentru drumul pe care îl va urma omenirea se leagă, pe de o parte, de obsesia “globalizării”, iar, pe de alta, de acumularea şi controlul “datelor” (Big Data), noua formă de expresie a “autorităţii” – o nouă “religie” (“religia datelor”) care, probabil, va umple vidul după epuizarea ideologiilor, a religiilor actuale.

În acelaşi timp, spunea Harari, “bomba cu ceas” a umanităţii se află în laboratoare şi în ceea ce el numeşte “tehno-umanismul”, care va face ca oamenii care nu aparţin aşa-zisei “elite” (lipsită de compasiune şi de conştiinţă) să devină inutili. Realitatea in care va funcţiona principiul potrivit căruia viaţa se poate reduce la “gestionarea datelor”, la controlul corpului, creierului, va fi cea mai inechitabilă societate din toate câte au existat vreodată.

Matthieu Ricard – nu o “dezvoltare durabilă”, ci o “armonie durabilă”

La începutul anului 2021, în plină pandemie, Matthieu Ricard, doctor în genetică, dar care a ales, cu mult timp în urmă, să se izoleze în singurătăţile Tibetului, sublinia că ceea ce ar trebui să înţeleagă lumea din această pandemie este că “orgoliul omului de a se crede atotputernic” este o iluzie şi că, atunci când intervine sentimentul de frică, oamenii vor urma măsurile impuse de “lideri”, oricât de drastice ar fi.

De asemenea, consideră Matthieu Ricard, criza climatică va fi mult mai dramatică decât actuala criză sanitară şi va însemna milioane de “refugiaţi climatici”. Pentru ca viaţa să se aşeze pe un făgaş normal, este nevoie de inteligenţă, de empatie, de grijă pentru urmaşi şi, nu în ultimul rând, de conducători responsabili şi altruişti, condiţii greu, dacă nu cumva imposibil de îndeplinit, dacă privim cu luciditate la realitatea de astăzi. Nu egoism, ură şi dezbinare, nu atât o “dezvoltare durabilă” cu orice preţ, ci o “armonie durabilă”.

Algoritmii predictivi – “globul de cristal” pentru “ghicitul” viitorului

La fel de pesimistă ca marea parte a scenariilor cuprinse în Raportul “Lumea în 2040” este şi previziunea potrivit căreia oamenii, dacă nu sunt atenţi la realitatea imediată, pot deveni curând “cobai într-un vast laborator”, care este chiar existenţa lor.

În maximum un deceniu, spun specialişti de la Intel (cel mai mare producător de procesoare, din lume), starea de spirit a oamenilor va putea fi “ghicită” printr-o brăţară care să înregistreze şi să analizeze instantaneu semnalele corpului şi conversaţiile.

În Marea Britanie există deja un “algoritm” care, aplicat fotografiilor de vacanţă de pe reţelele sociale, poate anticipa deplasările oamenilor din întreaga lume. Când va exista posibilitatea ca, la nivel individual, să se aplice astfel de algoritmi pentru “ghicirea” viitorului (personal), când vom ajunge să ne condiţionăm comportamentul, alegerile şi faptele în funcţie de ceea ce spun algoritmii, fără să ne dăm seama, vom deveni rezultatul “profeţiilor autoimplinite”.

Acesta va fi, oare, viitorul apropiat al omenirii, aşa cum “prezic” rapoartele, analizele, studiile? Acesta va fi viitorul pe care şi-l doresc oamenii?