Luna martie, ca în fiecare an, vine să aureoleze “nerăbdarea lumii” în aşteptarea primăverii. Există ceva în fiinţa noastră – un freamăt, o emoţie – care încearcă să dea un nou ritm vieţii, să aducă o nouă bucurie. Poate de aceea prima lună de primăvară a fost asociată, de-a lungul timpului, cu o serie de semnificaţii, mituri, simboluri care să potenţeze sentimentul “renaşterii”.
Faptul că luna martie începe cu sărbătoarea mărţişorului şi este dedicată femeii nu este o convenţie a lumii moderne, ci are rădăcini adânci în diverse mituri/ arhetipuri ale feminităţii.
Denumirea lunii martie trimite la zeul roman Mars (Marte) care, deşi cunoscut mai ales ca zeu al războiului, era şi zeu fondator al Romei, tatăl gemenilor Romulus şi Remus (din căsătoria cu Rhea Silvia, vestala care întreţinea focul sacru în templul zeiţei Vesta, condiderată de romani ocrotitoarea căminului) şi, în acelaşi timp, protector al muncilor agricole, personificând renașterea periodică a naturii.
Nu întâmplător, în vechiul calendar roman (calendarul iulian), martie era prima lună a anului, pentru a marca începutul unui nou ciclu al naturii, triumful “luminii” asupra “întunericului”.
În primele calendare romane, un an avea o durată de zece luni, începea cu luna martie și se termina în decembrie. În timpul împăratului roman Iulius Cezar, în anul 46 i.Hr., s-a hotărât ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului şi, ulterior, după multe alte schimbări ale calendarelor şi ale datei Anului Nou, în 1622 s-a fixat iarăşi ca 1 ianuarie să fie prima zi a noului an.
Luna martie şi “Calendele femeilor”
Tot în antichitatea romană, prima zi din luna martie era dedicată sărbătorii “Kalendae feminarum” (“Calendele femeilor”) sau “Matronalia”, consacrată zeiței Juno (Iunona), protectoarea femeilor, a căsătoriilor şi a copiilor. În această zi, femeile romane aduceau ofrande zeiței, în ritualuri specifice, în speranța de a primi binecuvântarea pentru fertilitate și protecție în căsătorie. Totodată, această sărbătoare simboliza începutul sezonului de primăvară și aducea cu sine tradiții legate de purificare și regenerare.
“Kalendae feminarum” este cunoscută şi cu denumirea de “Matronalia”, deoarece, cu acest prilej, erau sărbătorite “matroanele” (nume dat soţiilor aristocraţilor romani). Când femeile se întorceau de la templul Iunonei, primeau daruri de la soţii lor, iar ele trebuiau să pregătească masa pentru sclavele din gospodărie (care aveau o zi liberă de muncă), așa cum făceau şi bărbații romani, la Saturnalii (sărbătoare dedicată zeului Saturn, în decembrie), pentru sclavi.
La 1 martie, romanii mai sărbătoreau alte două zeităţi feminine. Una dintre acestea era Vesta, protectoare a căminului şi al cărei foc sacru era înnoit în fiecare an, în luna martie, fiind întreţinut fără întrerupere până în anul 391 d.Hr., când împăratul Flavius Teodosiu a interzis slujbele păgâne.
A doua zeiţă era Anna Perenna (“Marea Mamă”, zeiţă a timpului), care încheia “cercul anului”. Aceasta era sărbătorită la “Idele lui Marte”, adică la 15 martie (Id/ Ide – luna plină, adică ziua a 13-a sau a 15-a), data limită pentru achitarea datoriilor la Roma şi ziua în care a fost asasinat Iulius Caesar (general roman, una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie). De la această împrejurare istorică a rămas, până astăzi, expresia “Idele lui Marte”, cu sensul de “răscruce primejdioasă, un timp scurt, la jumătatea lunii, cu pericole care au fost preconizate cu multă vreme în urmă”.
Luna martie şi mărţişor
Luna martie este legată, prin tradiţie, şi de “Sărbătoarea Mărţişorului”, specifică spaţiului sud-est european (români, bulgari, sârbi, greci etc.) şi care îşi are originea în ceremoniile precreştine (tracice) de celebrare a primăverii (a Noului An).
Despre “Mărţişor” (un derivat diminutival de la “marţ”- denumirea populară a lunii martie, din latinescul “mars”, cu sufixul –işor) există nenumărate legende, de la cele care spun că, în urmă cu două mii de ani, dacii purtau mărtişoare/ amulete din pietre de râu sau în forma unor bănuţi găuriţi, din argint şi din aur, legaţi cu fir împletit (alb şi negru), până la cele legate Baba Dochia sau de războiul daco-roman, din 105 – 106.
In acestea din urmă se povesteşte că sângele nobililor care l-au urmat pe Decebal şi sângele regelui însuşi, care, pentru a nu se lăsa prinşi de Împăratul Traian, s-au sinucis, s-ar fi scurs peste zăpada din jurul cetăţii Sarmisegetuza, unde înfloriseră primii ghiocei, pe care localnicii i-au adunat în bucheţele pe care le-au legat cu fir de lână alb şi roşu,
Tradiţiile mai spun că mărţişorul, purtat în dreptul inimii sau la încheietura mâinii şi căruia i s-a conferit, în timp, valoare de talisman, se va păstra până când persoana care-l poartă vă zări prima rândunică sau primul pom înflorit sau o barză. Apoi, mărţişorul va fi pus sub o piatră sau se va agăţa într-un pom, unde-l vor găsi micile vietăţi şi ele vor da semne despre cum va fi anul.
Florile simbolice ale lunii martie – narcisa şi ghiocelul
În timpurile precreştine, exista obiceiul ca fiecărei luni să-i fie asociată câte o floare. Pentru luna martie, florile simbolice, prin tradiţie, sunt narcisa şi ghiocelul.
Narcisa (al cărei nume vine de la personajul mitologic grec Narcis/ Narkissos, povestea acestui personaj justificând şi sensul termenului “narcisism”) este, în multe culturi, cel mai popular simbol al primăverii.
Deşi semnificațiile simbolice pot varia în funcție de contextul cultural, în general, narcisa înseamnă renaştere şi reînviere, frumuseţe şi eleganţă, noi începuturi şi speranţă, iubire şi romantism, protecţie şi noroc, dar şi mândrie şi egoism.
În special narcisa albă aminteşte de căderea lui Narcis în apa în care îşi oglindea chipul, de aici venind ideea că narcisa poate fi şi emblema vanităţii, a egocentrismului, a iubirii de sine.
Lumea este „un imens Narcis”!
Legendele greceşti spun că Narcis (fiul nimfei Liriope şi al zeului fluviului Khephisos) căruia, la naştere, i s-a prezis că “Va trăi până la adânci bătrâneţi, dacă nu va ajunge să se cunoască” sau “dacă nu îşi va vedea niciodată chipul”, a fost pedepsit de Nemesis (zeiţa răzbunării şi a justiţiei divine) să nu poată iubi pe nimeni niciodată, decât pe sine. Această pedeapsă a venit după ce, orgolios şi insensibil la iubire, Narcis le-a respins pe nimfele îndrăgostite de el, una dintre ele (Echo) murind din pricina indiferenţei lui Narcis.
Îndrăgostit doar de sine însuşi şi privindu-şi zile întregi chipul în oglinda unui lac, tânjind pentru că nu putea să-şi îmbrăţişeze imaginea, Narcis s-a prăbuşit în adâncul lacului şi s-a înecat. Pe mal, spun legendele, ar fi răsărit flori albe, foarte parfumate, care, de atunci, au fost numite “narcise”.
Interpretări filosofice mai profunde ale acestor mituri atrag atenţia asupra faptului că mitul lui Narcis nu trebuie totusi descifrat simplist – apa slujeşte drept oglindă, dar o oglindă deschisă nu spre frumuseţea chipului, ci spre profunzimile eului.
“Lumea – sublinia filosoful Gaston Bachelard – este un imens Narcis care tocmai se gândeste pe sine. Unde s-au putea gândi mai bine pe sine decât în propriile imagini?”
Luna martie – ghiocelul, frumuseţea simplă a naturii
Deoarece ghiocelul înflorește în perioada de tranziție dintre iarnă și primăvară, el este asociat (ca şi narcisa) cu luna martie şi cu ideea de reînnoire și regenerare. Pentru că este o floare mică și delicată, care emană o frumusețe subtilă, ghiocelul este şi simbol al sensibilităţii şi tandreţii. Datorită capacității sale de a înflori chiar și în condiții reci și aspre de iarnă, ghiocelul este văzut şi ca un simbol al curajului și al rezistenței în fața adversităților, dar şi al norocului și al protecției, aducând bucurie și fericire celor care îl găsesc.
Piatra preţioasă a lunii martie
Piatra preţioasă a lunii martie este acvamarinul, asociat cu sentimentul de claritate şi calm. Se spune că purtarea acestei pietre poate aduce liniște interioară și poate ajuta la clarificarea gândurilor și a emoțiilor. Datorită nuanțelor sale de albastru și verde, acvamarinul este adesea asociat cu elementul apă (fluiditate şi adaptibilitate).
În tradiții mai vechi, acvamarinul era considerat ca având proprietăți magice, care aduc curaj și protecție, ocrotind împotriva pericolelor și a energiilor negative.
Despre acvamarin se mai spune că poate facilita comunicarea deschisă și sinceră, exprimarea creativă a gândurilor și ideilor. Stimulează, de asemenea, înţelepciunea şi intuiţia. Are şi proprietăţi vindecătoare, fizic şi emoţional, poate aduce echilibru și armonie în viața celui care îl poartă.
Câteva lucruri mai “ciudate” de sărbătorit în luna martie
Pintre lucrurile mai puţin cunoscute despre luna martie se află şi câteva “sărbători” instituite de lumea modernă, din dorinţa de a atrage atenţia asupra unor lucruri despre care se pomeneşte mai rar sau care sunt chiar necunoscute publicului larg, unele amuzante. Iată câteva dintre acestea:
3 martie – Ziua “Ce-ar fi dacă pisicile şi câinii ar avea o zi a degetului mare opozabil?”
Această zi ciudată şi amuzantă, în care iubitorii de pisici şi de câini să încerce să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să se întrebe cum ar fi dacă îndrăgitele animale de companie ar avea, precum oamenii, degetul mare opozabil, a fost propusă de actorul american Tom Roy. Cum ar fi dacă, spune acesta, pisicile şi câinii, frumoşii noştri prieteni, ar putea să-şi desfacă singuri conservele, să folosească obiectele stăpânilor lor etc.
Tom Roy spune că i-a venit această idee după ce a avut în casă, timp de 45 de ani, pisici şi câini şi şi-a dat seama cât de dependente sunt animăluţele de companie (pentru hrană) de prezenţa, timpul, atenţia prietenilor lor mai mari, oamenii. Într-o astfel de zi, spune actorul, ar trebui ca fiecare să acorde mai mult timp prietenilor blănoşi.
9 martie – Ziua Internațională a Fanny Pack
Ziua Internațională a Fanny Pack (de obicei, a doua sâmbătă din luna martie) a fost “inventată” de un bărbat pe nume Nick Yates, din Portland, Oregon şi este dedicată… borsetei. „Fanny pack” este un termen american care se referă la o borsetă mică și plată, purtată în jurul taliei, cu buzunare în care poți transporta obiecte personale mici, cum ar fi chei, portofel, telefon mobil sau alte articole de dimensiuni reduse.
Această piesă practică și comodă a fost populară în special în anii 1980 și ’90 și a fost asociată cu activități precum călătoriile, excursiile sau festivalurile. În anii 2000, fanny pack-urile au cunoscut un fel de renaștere în modă și au devenit din nou populare în diverse medii, de la moda urbană, la evenimente sportive.
Ziua Internațională a Fanny Pack a fost propusă nu numai pentru a celebra o tendinţă în modă, ci şi pentru a o asocia cu diverse donaţii pentru cei în nevoie sau pentru a petrece timp cu aceştia.
16 martie – Ziua urşilor panda
Deși originea acestei sărbători este necunoscută, se poate presupune că ziua a fost creată pentru ca lumea să conştientizeze frumuseţea urşilor panda şi să facă în aşa fel incat să împiedice dispariţia acestei specii.
In pofida faptului că urşii panda sunt timizi și antisociali cu oamenii, le place să se îmbrățișeze unii cu alții și să doarmă ore în șir după masă. Un pui de panda este cel mai mic nou-născut mamifer raportat la dimensiunea mamei sale. Când se nasc, au de obicei dimensiunea unui bețișor de unt.
Panda a devenit un simbol al mișcării de protejare a animalelor din întreaga lume – un apel la acțiune pentru a păstra speciile pe cale de dispariție și mediile naturale sălbatice pentru animalele sălbatice, nu pentru alte scopuri.
20 martie – Ziua Internaţională a fericirii
Din luna martie nu putea lipsi “Ziua Internațională a Fericirii” (20 martie), dată fiind bucuria şi exuberanța pe care o aduce primăvara. Este o zi (şi un anotimp) în care omul să îşi ia un răgaz pentru a reflecta asupra lucrurilor care-i aduc bucurie în viață, pentru a conştientiza şi a fi recunoscător chiar şi pentru intâmplările mărunte care-l fac fericit, pentru a petrece timp cu cei dragi.
31 martie – Ziua Mondială a Backup-ului
World Backup Day este o inițiativă care încurajează oamenii să nu neglijeze copiile de siguranță ale datelor și informațiilor importante de pe dispozitivele lor, pentru a se proteja împotriva pierderilor de date, să verifice și să actualizeze metodele de backup, să își protejeze parolele și să adopte practici de securitate cibernetică mai bune.
Pierderea de date poate avea consecințe semnificative, iar o copie de siguranță a informațiilor esențiale poate fi crucială în recuperarea acestora în caz de accident, defectare a echipamentului, atacuri cibernetice sau alte evenimente neașteptate. Este un moment oportun pentru a consolida conștientizarea cu privire la importanța securității datelor în era digitală.
Luna martie vine, aşadar, cu un nou suflu, cu noi speranţe, cu sentimentul că puterea creşte şi obstacolele, oricare ar fi acestea, pot fi depăşite, că nu numai natura, ci şi viaţa noastră înfloreşte.
