Mănăstirea Plătăreşti se află în comună cu acelaşi nume din judeţul Călăraşi. A fost construită în anul 1642, fiind una dintre ctitoriile domnitorului Matei Basarab. Numele mănăstirii şi al satului provine de la grecul Plastara, cel care a fost primul egumen al aşezării religioase. Biserica mănăstirii este un monument istoric şi arhitectural, care se remarcă prin compoziţia formelor. Atunci când s-a sfinţit biserica Sfântul Mercurie, domnitorul şi soţia sa, Elena, au fost prezenţi.

Mănăstirea Plătăreşti se remarcă prin faptul că este una dintre cele mai frumoase monumente istorice din această zonă a Munteniei. Există mai multe ipoteze privind motivele pentru care Matei Basarab s-a hotărât să ridice aici un sfânt lăcaş. Una dintre ele spune că ar fi fost ridicată după o luptă cu tătarii, care îl ajutau pe Radu Ilias să îi fure tronul. Cei care susţin această ipoteză aduc drept dovezi denumirea lacului de lângă mănăstire, “Lacul Tătarului” şi stejarul la umbra căruia s-ar fi odihnit voievodul, după luptă.

O altă ipoteză este aceea conform căreia domnitorul a ridicat biserica în cinstea celor care au murit în lupta de la Nenişor – Armăşeşti, când Matei Basarab a luptat împotriva lui Vasile Lupu care a fost ajutat de tătari. Această ipoteză este mai credibilă, deoarece anul construirii bisericii este apropiat de cel al victoriei. Mai mult, se pare că există o relatare a lui Paul de Alep, în care se menţionează faptul că domnitorul i-a povestit cum i-a apărut în vis, în timpul unei lupte împotriva lui Vasile Lupu, Sfântul Mucenic Mercurie (care este prăznuit în hramul bisericii).

Prima atestare documentară a Mănăstirii Plătăreşti este chiar pisania de la intrare, scrisă cu litere chirilice. Pe lângă scopul religios, mănăstirea a avut şi un rol strategic. La începutul domniei sale, domnitorul nu părăsise Bucureştiul, aceasta fiind dorinţa turcilor. Însă după ceva vreme şi-a mutat reşedinţa la Târgovişte, iar Bucureştiul a devenit un important centru meşteşugăresc, mai uşor de supravegheat de către otomani. În acea perioadă, a început Matei Basarab să fortifice toate ctitoriile sale, pentru că zona peste care domnea era des cotropită de turci şi tătari. Mănăstirea din judeţul Călăraşi de astăzi a fost înzestrată cu moşii, păduri şi familii întregi de robi, însă nu de puţine ori a fost prădată de tătari şi turci. De-a lungul timpului, mai multe trupe s-au stabilit aici, printre care cele austriece şi cele ruse.

Mănăstirea Plătăreşti a fost martora mai multor evenimente istorice, care şi-au pus amprenta asupra clădirilor. Biserica a fost modificată de mai multe ori, încă de la începutul secolului al XIX-lea, când avea nevoie de reparaţii majore. În anul 1836, Departamentul Credinţei preia mănăstirea şi o transformă în închisoare de femei. Acest lucru a avut loc până în 1844, când averea mănăstirii este preluată de către Mitropolia Ţării Româneşti. A urmat apoi o perioadă în care a stat sub autoritatea Mitropoliei Ungro-Vlahiei, până când a fost promulgată legea secularizării averilor manăstireşti, când a fost transformată în biserică de parohie.

Izbucnirea Primului Război Mondial a avut repercusiuni asupra Mănăstirii Plătăreşti, care a fost folosită drept depozit alimentar. Bunurile au fost distruse de trupele bulgare şi germane, tot ei fiind cei care au dat foc întregii arhive a mănăstirii. Aşezarea religioasă este redeschisă în anul 1930, când patriarhul Miron Cristea înfiinţează atelierele de lumânări ale Patriarhiei. Regimul comunist o va transforma în spital de bolnavi mintal, delimitând biserica prin gard de beton.

Abia în anul 1985, apare ideea unui proiect de restaurare a Mănăstirii Plătăreşti, lucrările demarând după Revoluţie. Echipa Ministerului Culturii a reuşit să readucă forma iniţială a bisericii – s-a reconstruit turla înaltă de 18 metri, specifică bisericilor din epoca lui Matei Barasab, s-a îndepărtat tencuiala de pe biserică şi s-a restaurat pictura. Mănăstirea este reînfiinţată în 2000, iar şapte ani mai târziu încep lucrările de consolidare a chiliilor şi a celorlalte anexe.

Chiar dacă cele mai multe mănăstiri din România beneficiază de un patrimoniu personal, cel al mănăstirii de aici este unul foarte mic, pentru că multe dintre obiectele tezaurului au fost pierdute sau arse. Manuscrisele şi volumele păstrate au fost preluate de Muzeul de Istorie din Slobozia, iar printre ele, se numără zece minee tipărite la Constantinopol, un triod tipărit la Veneţia şi un penticostar din anul 1820.

Mănăstirea Plătăreşti este o mănăstire de maici care ţin slujbele după tradiţia mănăstirească. Din păcate, credincioşii care vor să rămână aici mai mult timp nu au posibilitatea de a se caza în interiorul aşezării religioase.

manastirea-plataresti.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ