Mănăstirea Sfântul Ioan Casian este un aşezământ destul de recent, fiind înfiinţat în anul 2001. Mănăstirea se află în Dobrogea, lângă localitatea Târguşor, şi face parte din Rezervaţia naturală Cheile Dobrogei. Tot aici, se află şi Peştera Sfântului Ioan Casian, un adevărat loc de pelerinaj.
Sfântul Ioan Casian (sau Casian Romanul) era de origine scito-daco-român, fiind născut în provincia Sciţia Mică, în jurul anului 360. Numele său provenea chiar de la locul în care se născuse. Deşi nu se cunosc foarte multe date despre el, se pare că s-a născut într-o familie cu un statut social superior, drept pentru care educaţia sa a fost una aleasă. Încă din adolescenţă, a fost atras de viaţa monahală, astfel că s-a retras, alături de alţi călugări, la un aşezământ din regiune.
Data la care este prăznuit Sfântul Ioan Casian este 29 februarie, iar dacă este an bisect, 28 februarie. Există o legendă referitoare la această dată: se spune că sfinţii Casian şi Nicolae, într-una din călătoriile lor pe Pământ, au văzut cum un ţăran care încerca să îşi scoată căruţa din noroi.
Dintre cei doi, doar Nicolae l-a ajutat pe ţăran, în timp ce Casian a stat deoparte, ca să nu se murdărească. Întorşi în Rai, cei doi s-au dus la Dumnezeu – Nicolae murdar, Casian curat ca lacrima. Dumnezeu a decis să îl pedepsească pe Casian, hotărând ca el să fie prăznuit doar o dată la patru ani, în timp ce lui Nicolae i-a acordat două date, în mai (când au fost aduse moaştele sale la Bari) şi decembrie.
Locul în care s-a născut Sfântul Ioan Casian a prezentat un mare interes pentru istorici şi nu numai. Cele mai multe dintre ipoteze provin din secolul al XX-lea, fiind lansate nu numai de români, ci şi de străini.
În anul 1913, Vasile Pârvan a făcut publice două inscripţii greceşti pe care le-a găsit gravate pe două stânci din Pădurea Seremet. Pe ele scrie „Hotarele peşterilor Casienilor”, respectiv „Hotarele Casienilor şi peşterile”. În anul 1947, francezul Henri Irenee Marrou, care a continuat munca depusă de Pârvan, a spus că locul de naştere al sfântului trebuie să fie undeva în partea de apus, spre Cetatea Histria.
Mănăstirea Sfântul Ioan Casian a fost înfiinţată din dorinţa stareţului Iustin Petre. Accesul la sfântul lăcaş este posibil datorită drumului care leagă localităţile Mihail Kogălniceanu şi Târguşor. Având în vedere că este o mănăstire nouă, prea multe anexe nu sunt.
Cu toate acestea, părintele stareţ are planuri măreţe, visând la un muzeu, o bibliotecă, un castel de apă şi clădiri pentru pelerini. În prezent, mănăstirea este alcătuită din biserică (ridicată într-un stil arhitectural specific Dobrogei) şi două corpuri administrative, unde se află trapeza şi chiliile monahilor.
Cei care vin să viziteze Mănăstirea Sfântului Ioan Casian vor să vadă şi Peştera Sfântului Ioan Casian, aflată în apropierea lăcaşului. Deşi au de urcat un deal, pelerinii nu se dau bătuţi până nu ajung la grotă. Aceasta se găseşte la capătul potecii din spatele lăcaşului – intrarea în peşteră se află la aproximativ 6 metri deasupra pământului, pelerinii fiind nevoiţi să urce o scară de metal pentru a pătrunde în ea.
Peştera a fost amenajată ca un adevărat lăcaş de cult: are o măsuţă plină cu icoane, o carte de rugăciuni şi o candelă. Într-una din laturile camerei, se află chilia Sfântului Ioan Casian, unde se ajunge numai în genunchi, spaţiul fiind foarte mic.
Interiorul mănăstirii este la fel de impresionant, cu fresce pictate manual care reflectă dedicarea și măiestria monahilor. Fiecare detaliu arhitectural spune o poveste a devotamentului și tradiției.
Peștera Sfântului Ioan Casian, situată în proximitatea mănăstirii, este un loc de reculegere unde se spune că Sfântul Ioan Casian însuși a petrecut timp în meditație și rugăciune.
