Nici un specialist criptograf nu a reusit, de-a lungul a cinci secole, sa descifreze macar un cuvant sau o litera din documentul cunoscut sub denumirea de Manuscrisul lui Voynich. Nu i se cunoaste autorul, nici originea, nu se stie in ce limba este scris, nici ce alfabet a fost folosit. Misterul este total si a generat multe controverse, intre cei care sustin ca este autentic si cei care il considera o „farsa”.
Manuscrisul lui Voynich, scris, probabil, intre 1408 – 1436 (dupa cum arata analiza pergamentului, facuta in 2011), isi trage numele de la vechiul sau proprietar, Wilfrid M. Voynich, un bibliofil polonez, emigrat in Statele Unite ale Americii, pasionat de carti rare. Pana sa ajunga la el, se stie ca manuscrisul s-a aflat, incepand cu 1666, in posesia lui Joannes Marcus Marci, doctor, orientalist si rector al Universitatii din Praga, cea mai veche institutie de invatamant din Europa Centrala. Acestuia, documentul i-a parvenit de la medicul Imparatului Rudolf al II-lea de Habsburg, al Sfantului Imperiu Roman. Rudolf al II-lea a fost unul dintre cei mai mari colectionari de arta ai timpului sau, pasionat de stiinta, a fondat o gradina botanica si a construit un observator astronomic pentru Johannes Kepler si Tycho Brahe.
A achizitionat si o impresionanta colectie de carti rare, printre care si celebrul manuscris, pentru care a platit suma de 600 de ducati. Nu se stie daca Joannes Marcus Marci a incercat sa descifreze ciudatul text, dar, la varsta de 70 de ani, simtindu-si sfarsitul, a avut grija sa isi imparta cartile din biblioteca personala prietenilor. Manuscrisul lui Voynich i-a fost daruit lui Athanasius Kircher, la Roma, care ii fusese profesor. In scrisoarea care a insotit darul, Marci ii spunea ca poate doar el, profesorul, ar putea descifra textul, fiind un bun cunoscator al sistemelor antice de scriere. Se pare insa ca nici Kircher nu a ajuns la vreun rezultat. Trei secole au trecut si manuscrisul a fost uitat, pana cand, in 1912, Wilfrid M. Voynich il descopera in Biblioteca de la Villa Mondragore, un colegiu iezuit din Roma. Il cumpara si il ia cu sine in America. A facut nenumarate copii, pe care le-a trimis unor specialisti in lingvistica, paleografie, medievisti, astronomi, botanisti etc. Textul a rezistat oricarei tentative de descifrare.
In 1919, Voynich a cerut ajutorul lui William R. Newbol, specialist in greaca, latina si alte limbi vechi. Sase ani s-a straduit si acesta si a murit convins (ca si Rudolf al II-lea) ca autorul manuscrisului este Roger Bacon, supranumit „Doctor mirabilis”, cel mai „ciudat” savant, filozof, alchimist, teolog al Evului Mediu, precursor al stiintelor experimentale. Inaintea lui Leonardo da Vinci, Bacon a anticipat aparitia „masinilor fara cai”, a barcilor cu motor, a aparatelor zburatoare. Dar, cercetari ulterioare au aratat ca Manuscrisul lui Voynich a fost redactat intr-o perioada ulterioara celei in care a trait Bacon.
Manuscrisul lui Voynich este un veritabil „cantec de sirena” pentru toti criptografii, care, daca nu il pot descifra, pot macar observa desenele. In total, au fost 234 de pagini de text (23 centimetri inaltime si 15 centimetri latime), din care (se vede dupa paginatie) 42 au disparut, toate scrise cu litere mici, foarte ingrijit ortografiate, intr-un alfabet misterios, care nu exista in nici o parte a lumii. Aproape fiecare pagina contine cate un desen colorat, in care sunt reprezentate plante fantastice, diagrame astrologice, panorame bizare cu femei nud. In cele peste 400 de desene botanice, doar 16 plante au fost identificate, dar nici acelea cu certitudine. In mod straniu, unele desene par a fi sectiuni minuscule in tesuturile vegetale, ca si cum autorul le-ar fi observat la microscop (desi microscopul a fost inventat abia in secolul al XVI-lea). Nu s-a gasit nici o explicatie nici pentru numeroasele nuduri de femei, desenate in cercuri concentrice. In alte desene sunt redate constelatiile si zodiile, in altele sunt „harti” stelare etc.
In prezent, accesul la informatie facilitat de internet pare sa fi readus in atentia specialistilor si a publicului larg Manuscrisul lui Voynich, publicat integral, pentru prima data, in 2005, de catre un editor francez. Mai multi cercetatori, din diferite domenii, si-au unit din nou eforturile pentru a descifra ciudatul text, incercand sa descopere limba, autorul, originea, sensul. Deocamdata fara rezultat.
