Metoda Loci sau “Palatul memoriei”, prin care oricine poate reţine cantităţi uimitoare de informaţii

Metoda Loci (în latină, “loci” – “locuri”) sau “Palatul memoriei”/ “Palatul mental” este o tehnică de memorare veche (dar confirmată de studiile actuale) şi extrem de eficientă, care implică asocierea informațiilor pe care cineva doreşte să le reţină cu locuri şi obiecte familiare.

Această metodă de memorare se bazează pe faptul că oamenii au tendința de a-și aminti mai ușor și mai bine informațiile atunci când sunt legate de imagini, locuri sau povestiri reprezentate vizual. Mai mult, după cum se precizează în cercetări recente, astfel de abilități de memorie nu par să fie condiționate de o anatomie extraordinară a creierului sau de superioritatea cognitivă generală.

Este celebru cazul britanicului Dominic O’Brien, antrenor pentru “Peak Performance” (“Performanţa de vârf”), care, folosind Metoda Loci, a fost de opt ori câştigător al “Campionatului Mondial de Memorie” şi care a intrat în Cartea Recordurilor, în 2002, pentru performanţa de a fi reţinut o secvenţă aleatorie de 2808 cărți de joc (54 pachete) după ce a privit fiecare carte o singură dată, înregistrând doar opt erori, dintre care patru corectate imediat, când i s-a spus că a greşit.

Anul acesta, cu ocazia “Zilei Pi” (14 martie, în formatul lună, zi – 3,14), indianul Rajveer Meena, de la Universitatea VIT, din Vellore, apelând la aceeaşi Metodă Loci, a redat din memorie, timp de 10 ore, 70 000 de zecimale ale numărului Pi. Recordul recunoscut de Guinness Book este de 67 890 de zecimale spuse pe de rost de un chinez, Lou Chao. În 2009, un neurochirurg ucrainean susţinea şi el că a memorat 30 de milioane de zecimale ale lui π (scrise în 20 de volume) şi că le poate spune şi selectate aleatoriu.

Metoda Loci sau “Palatul memoriei” – o tehnică de memorare aplicată de mii de ani

Inventatorul “Palatului memoriei” – o adevărată “artă” mnemonică (din gr. mnêmonikós/ “memorie”) – este considerat a fi eruditul, poetul şi muzicianul antic grec Simonides din Ceos, din secolul al V-lea i.Hr., care, folosindu-se de această metodă, a câştigat 56 de concursuri de ditiramb (imn religios consacrat zeului Dionysos, rostit cu acompaniamentul unui instrument numit “aulos”).

Menţiuni despre această metodă de memorare există şi la alţi autori antici, precum Cicero, strălucit orator roman şi om de stat din secolul I i.Hr., Quintilian, retor şi pedagog latin.

Anticii erau interesați în mod deosebit de tehnicile de memorare specializate, nu pentru a putea număra cărți sau pentru a câștiga campionate de memorie, ci pentru ca oratorii să poată reţine discursuri lungi, fără greș. În Evul Mediu, călugării au apelat la “Palatul memoriei”, pentru a face din acesta o artă a meditaţiei şi a scrierii.

În epoca modernă, Metoda Loci nu numai că nu a fost uitată, dar i s-au adăugat noi valenţe şi este valorificată atât în învățarea academică, cât și în viața de zi cu zi.

La începutul anilor 2000, un grup de participanți la “Campionatul Mondial de memorie” a luat parte la un studiu realizat de neurologi din Marea Britanie. Acestia au testat memoria de lucru a participanților, observându-se modificări ale fluxului sanguin în creier, semn al unei activităţi cerebrale mai intense pe parcursul desfășurării exerciţiului mental pe care-l presupune Metoda Loci, implicând si procesele legate de decizie, flexibilitate cognitivă și planificare.

În ce constă Metoda Loci? Cum să construieşti un “Palat al memoriei”?

Trăim într-o epocă în care Internetul aduce peste noi o avalanşă de informaţii, multe profesii impun permanent amintirea unor detalii conexe, trebuie să ne bazăm pe memorie când pregătim examene, proiecte, sarcini legate de locul de muncă sau când învăţăm o limbă străină, iar Metoda Loci poate conduce la performanţe ale memoriei de lungă durată de care să beneficiem în cele mai variate contexte de viaţă.

Cum se construieşte “Palatul memoriei”?

• Alege-ţi “palatul”! – “Palatul memoriei” este o metaforă pentru orice loc (foarte bine cunoscut) pe care îl poți vizualiza cu ușurință. Poate fi interiorul casei tale sau poate drumul spre şcoală, spre job, pe care îl faci în fiecare zi, sau orice alt loc familiar pe care îl poţi vedea “cu ochii minţii” fără efort. Aşadar, eficacitatea tehnicii se bazează pe capacitatea de a vedea mental fiecare detaliu și de a te plimba cu ușurință (imaginar) în acel loc.
• Planifică traseul! – Creează o “rutină” mentală – parcurge în minte traseul prin locul ales, mereu în aceeaşi direcţie, observând atent fiecare aspect.
• Asociază informaţia pe care vrei să o reţii cu detaliile locului! – când vrei să memorezi o listă de elemente/ informaţii, asociază fiecare element/ informaţie cu un obiect specific, cu o particularitate de pe traseul mental (de exemplu, dacă “palatul” ales este propria locuinţă, vizualizează scările, uşa de la intrare, holul, cuierul, pereţii, o uşă a unei încăperi, un tablou, o masă, scaunele etc.); se face acest lucru plasând elementul de memorat în acel loc sau creând o poveste scurtă (neobişnuită/ exagerată/ bizară/ amuzantă), prin care locul şi informaţia să fie legate.
• Parcurge traseul mental! – pentru a-ţi aminti întocmai ce vrei să memorezi, parcurge traseul mental retrăind asocierile create. În felul acesta, informaţiile vor fi recuperate într-un mod organizat şi coerent.
• Exersează şi repetă! – Metoda Loci devine eficientă prin practică și repetiție. Cu cât exersezi mai mult, cu atât vei deveni mai abil în a-ţi aminti informațiile folosind această tehnică.

Metoda Loci – exemple simple, pentru antrenament

Pentru cine vrea să înveţe Metoda Loci de memorare, iată câteva exemple simple, pentru antrenament:

Memorarea unei liste de cumpărături – proiectează-te în “Palatul mental” pe care l-ai ales (de exemplu, sufrageria). Combină detalii ale încăperii cu ceea ce vrei să cumperi – de pildă, pâine (imaginează-ţi nenumărate pâini agăţate de uşa sufrageriei, ceea ce, în realitate, ar fi absurd), salată verde (vizualizează un mănunchi de salată care sare pe covor ca o minge), ouă (proiectează-le într-un tablou al încăperii, dacă există un tablou în sufragerie), detergent (pe rafturile bibliotecii), fructe (răspândite pe canapeaua din sufragerie) etc. Se poate incepe cu zece articole, apoi lista poate fi extinsă treptat, la 20, 30 s.a.m.d. Repetă în minte această reprezentare, până se fixează întocmai.

Memorarea primelor 15 elemente din tabelul periodic al elementelor (pentru cine trebuie să le înveţe) – “Palatul mental” ar putea fi, de exemplu, strada care duce spre casă şi curtea casei. Primul element din tabelul periodic este hidrogenul. Este nevoie de o imagine mnemonică pentru a reprezenta hidrogenul. Ar putea fi apa (H20) – o cişmea în capătul străzii. Al doilea element este heliul (se poate imagina un balon cu heliu legat de poarta de la intrare). Al treilea element este litiul (o imagine pentru litiu ar putea fi o baterie cu litiu care se rostogoleşte pe scările de la intrarea în casă) s.a.m.d.

O lume vie de imagini

Prin Metoda Loci, oricine îşi poate crea oricâte “Palate mentale” doreşte. Creierul uman este bine echipat pentru a naviga în acest fel. De milioane de ani, supraviețuirea omului a depins de capacitatea de a recunoaște și a-și aminti detaliile spațiale într-un mediu diversificat, indiferent dacă era vorba despre amplasamentele adăposturilor sigure, de fețele oamenilor din trib sau cele mai bune locuri. pentru a găsi mâncare.

Metoda Loci servește ca o „comandă rapidă” cognitivă pentru amintirea lucrurilor, deoarece scoate informațiile din zona abstractă și le plasează într-o lume vie de imagini. În cazurile complexe, cum ar fi ordinea argumentelor care trebuiesc dezvoltate în timpul unei discuţii, conferinţe, pledoarii, demonstraţii, lecţii etc., Metoda Loci spune că trebuie imaginată o arhitectură “populată” cu scene, obiecte, personaje, surprinzătoare sau ciudate, având o oarecare relație cu lucrurile de reținut. Iar când trebuie expuse argumentele, se parcurge “Palatul mental”, pentru că “vederea” scenelor care se petrec acolo și a ființelor imaginate resuscită memoria informațiilor plasate in “palat”.

“Palatul mental” în literatură şi film

Despre Metoda Loci/ “Palatul mental” există nenumărate referinţe şi în literatură şi cinematografie. Scriitorul italian Umberto Eco, de exemplu, în celebrul roman “Pendulul lui Foucault”, îl pune pe unul dintre personaje, Aglie, să demonstreze această tehnică, făcând apel la istoria metodei.

În romanul “Hannibal Lecter: Originile răului”, al scriitorului american Thomas Harris, personajul principal trece de mai multe ori printr-un “palat al memoriei”.

Graham McNeill, cunoscut autor de science fiction, în romanul “O mie de fii”, a conceput un “Palat mental” în care un personaj poate rătăci prin subconştientul său şi retrăi anumite evenimente din trecut.

În filmul “Sherlock”, o adaptare modernă a “Aventurilor lui Sherlock Holmes”, o colecție de 12 povestiri polițiste, scrise de Arthur Conan Doyle, Holmes, un detectiv înzestrat cu o memorie excepţională, își folosește „palatul mental” pentru a depista elementele importante și asocierile lor în rezolvarea cazurilor.