Intr-un numar din 2013 al reputatei reviste “Nature, o echipa de cercetatori englezi, de la societatea medicala «Heptares Therapeutics Hertfordshire », Marea Britanie, au publicat un articol despre o descoperire recenta, referitoare la ceea ce ei au numit “molecula tristetii”. Este vorba, de fapt, de o proteina – CRF1 – a carei prezenta in glanda pituitara (hipofiza), situata in partea anterioara a creierului, sub hipotalamus, ar fi responsabila de sentimentele de anxietate, stres si depresie. Specialistii sustin ca proteina CRF1 (molecula tristetii) se gaseste in membrana externa a celulelor hipofizare, ca, de aici, trece in fluxul sangvin, constrangand celula-mama sa elibereze hormoni care genereaza starile de neliniste si tristete. Proteina a fost identificata cu ajutorul unui aparat cu raze X, cel mai performant din lume – Diamond Light Source.

Molecula tristetii

Oamenii de stiinta implicati in proiect au pornit la drum preocupati de un fenomen ingrijorator, acela ca, in fiecare an, un sfert din populatia adulta a lumii este afectata de boli legate de stres si anxietate. In 2011, un studiu evidentia ca 14% dintre europeni si 15% dintre americani sufera de tulburari anxioase. Dintre acestia, aproximativ 2% manifesta stari de panica, 4% sufera de agorafobie (teama de a trece prin spatii deschise, publice), ceilalti, de fobie sociala (evitarea oricarei manifestari in societate), tulburari obsesiv-compulsive, spaime nejustificate etc. Pana in 2020, se presupune ca astfel de boli vor reprezenta a doua cauza de invaliditate, la nivel mondial. Faptul ca asemenea maladii sunt « controlate » de diverse proteine din creier – molecula « tristetii » fiind una dintre ele – le va permite specialistilor sa conceapa medicamente care sa le blocheze efectele.

Aceasta descoperire si alte cercetari menite sa reevalueze rolul serotoninei in depresie vor determina, probabil, schimbari esentiale in felul in care medicina a abordat, pana acum, afectiunile mai sus mentionate. S-a crezut (si inca se mai crede) ca nivelul scazut de serotonina – hormonul « fericirii » – ar contribui la accentuarea starilor de depresie. In realitate, arata descoperirile recente, pe langa rolul proteinei CRF1, o alta cauza ar fi comunicarea nesatisfacatoare la nivelul celulelor cerebrale. Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea de Medicina din Maryland demonstreaza ca tratamentul clasic al depresiei, cu medicamente precum Prozac, Zoloft sau Celexa, medicamente menite sa regleze nivelul de serotonina, are efect doar la 50% dintre cazuri, pentru ca nu actioneaza asupra adevaratelor cauze ale bolii. Serotonina ajuta, intr-adevar, la imbunatatirea starii de spirit, dar explicatia consta in aceea ca acest hormon (ca si alti neurotransmitatori) poate sa stimuleze realizarea conexiunilor dintre neuroni. Toate senzatiile, emotiile noastre, gandurile sunt rezultatul comunicarii intre neuroni, realizata prin transmiterea influxului nervos in interiorul neuronului si, apoi, de la un neuron la altul, prin intermediul sinapselor si al compusilor chimici. Este, asadar, de asteptat, in lumina noilor descoperiri, ca vor avea loc schimbari importante in abordarea acestor boli ale secolului al XXI-lea, chiar daca inertia, in randul multor medici, ii impiedica sa abandoneze comportamente si decizii care au devenit perimate.

Pentru a nu ajunge la stari care sa ne afecteze, in mod serios, sanatatea, putem sa luam in considerare cateva lucruri simple, care sa ajute la o stare de spirit echlibrata, intr-o realitate care pare sa ne preseze, in diverse feluri, din toate partile:

Molecula tristetii11

  • O atitudine pozitiva, cultivata prin fapte, cuvinte, ganduri ;
  • Expunerea, cat mai mult, la lumina naturala, care stimuleaza un alt neurotransmitator (in afara de serotonina) – melatonina – esentiala pentru functionarea optima a creierului, pentru un ritm normal somn-veghe si pentru starea emotionala, in general ;
  • Practicarea unui sport, activitate care stimuleaza producerea de endorfine si functionarea neurotransmitatorilor ;
  • O alimentatie sanatoasa, care sa contina substante antidepresive, din care sa nu lipseasca magneziul, fierul si vitaminele din complexul B.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.