Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa a revenit in atentia vizitatorilor dupa o absenta de 2 ani si jumatate, timp in care a fost supus unui proces de renovare si modernizare, imaginea noua a muzeului fiind una pe masura investitiei facute. Investitia a fost de cateva milioane de euro, dar a meritat cu prisosinta, daca luam in considerare numarul record de vizitatori care i-au calcat pragul in primele doua zile, aproximativ 5700 de vizitatori.
Bazele muzeului au fost puse in anul 1834 printr-un decret al domnitorului Alexandru Ghica, la initiativa fratelui sau, marele ban Mihalache Ghica, care a fost si primul care a donat muzeului o colectie valoroasa de monede bizantine, romane si grecesti, o colectie de minerale, una de cochilii de moluste, un numar mare de fosile, de pesti, mamifere, multe dintre acestea fiind trofee de vanatoare si de pescuit din colectia personala a banului.
Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa a reprezentat de la bun inceput o initiativa indrazneata pentru fondatori si un punct de atractie pentru public, un loc unde stiinta si profesionalismul specialistilor au facut minuni. Dar adevarata istorie a muzeului incepe odata cu numirea in functia de director a naturalistului Grigore Antipa, patronul spiritual al muzeului, care va conduce muzeul mai mult de jumatate de secol si anume 51 de ani, incepand cu anul 1893. Contributia savantului la dezvoltarea patrimoniului si renumelui muzeului a fost inestimabila, astazi muzeul numarand nu mai putin de 2 milioane de piese, toate autentice. Nimic din ceea ce este expus in incinta muzeului nu reprezinta o copie sau un mulaj al unui exemplar autentic, foarte multe fiind de pe vremea savantului Grigore Antipa.
In anul 1904 incepe constructia noii cladiri a muzeului si in 1908 este inaugurat oficial muzeul de istoria naturala Grigore Antipa. La inaugurarea oficiala au participat regele Carol, regina Maria si printul Ferdinand. Atunci au fost deschise pentru public 16 sali; una dintre ele continea 4 diorame, unice in lume la acel moment care erau prezentari expozitionale ale savanei africane, ale desertului Sahara, ale preeriei africane si ale tundrei. Calitatea si fidelitatea cu care au fost realizate aceste diorame le-a transformat in model pentru lucrari similare executate de muzee din tara si din strainatate.
Anul 1911 marcheaza un alt moment important in istoria muzeului si anume expunerea in muzeu a scheletului de Deinotherium gigantissimum, care a fost si a ramas cel mai valoroasa piesa expusa in Muzeul de istoria naturala Grigore Antipa. Scheletul este gigantic, are 4,5 m inaltime si 3,5 m lungime si a apartinut unui mamifer ierbivor de dimensiuni impresionanate, despre care se stie ca a disparut in urm acu 2,5 milioane de ani ca urmare a glaciatiunilor. Scheletul a fost dezgropat de paleologul Gregoriu Stefanescu secolul trecut, 1890-1894, intr-o zona aflata in apropierea satului Manzati din judetul Vaslui. Scheletul va avea de suferit de pe urma devastatorul cutremur din 1977, dar se reuseste prin munca specialistilor muzeului condusi de restaurator N. Puscasu restaurarea acestuia.
Munca asidua depusa de savantul Grigore Antipa pana in anul 1944, cand decedeaza la varsta de 77 de ani, transforma Muzeul de istoria naturala Grigore Antipa intr-un muzeu de reputatie europeana. Intre anii 1951-1964 muzeul traverseaza o perioada prolifica, fiind condus de oameni de stiinta de reputatie internationala, care combinau munca de cercetare cu cea didactica din cadrul Facultatii de Biologie Bucuresti: Bernard Schnapp, 1951 -1955, Prof. Dr. Doc. Alexandru Grosu, 1955 – 1957, Prof. Dr. Doc. Mihai Ionescu, 1957-1959, Prof. Dr. Petre Raicu, 1959-1961 si Prof. Dr. Mircea Ionescu-Varo, 1961-1964. Datorita muncii de cercetare prestate de specialistii muzeului si rezultatelor deosebite obtinute, muzeul devine una dintre cele mai renumite institutii de acest tip din lume. Intre anii 1973-1974 are loc prima expeditie stiintifica, organizata de Muzeul de istoria naturala Grigore Antipa, in Tanzania; in timpul acestei expeditii a fost colectata a varietate impresionanta de animale care au imbogatit patrimoniul muzeului. Acesta expeditia a fost cea care a deschis seria expeditiilor organizate de muzeu in strainatate.
Desi a trecut prin mai multe renovari si modernizari, ultima este de departe cea mai spectaculoasa. Printre noutati se numara modul de prezentare al exponatelor, intr-o maniera moderna, in diorame, combinandu-se efectele vizuale cu cele auditive pentru a valorifica la maximum valoarea exponatelor. Pentru a veni in ajutorul vizitatorilor, in vederea obtinerii de informatii suplimentare despre muzeu, in muzeu au fost instalate 65 de dispozitive, denumite touch-screen-uri.
Initiatorii proiectului, in semn de pretuire fata de savantul al carui nume muzeul il poarta, au amenajau in Muzeul de istoria naturala Grigore Antipa un birou al naturalistului unde pot fi vazute lucruri care au apartinut omului de stiinta.
De asemenea, muzeul s-a bucurat, acum cu ocazia redeschiderii, de o donatie importanta facuta de romanul Gheorghe Ianciu, patrimoniul muzeului imbogatindu-se cu 37 de exponate vanatoresti, foarte valoroase.
Printre noutatile placute pe care muzeul le ofera publicului se numara reamenajarea magazinului de suveniruri, care a capatat o imagine moderna, futurista si organizarea de module pentru cei mici, in cadrul carora acestia invata cum sa faca un ierbar sau sa faca sapaturi arheologice. De asemenea, in proiect se afla si dechiderea unei cafenele in incinta muzeului. Daca vizitati Bucurestiul, nu uitati sa treceti pe lista obiectivelor turistice pe care trebuie sa la vizitati si Muzeul de istorie naturala Grigore Antipa.
