Muzeul Marinei Române se află în vechea şcoală ce pregătea cadrele marine militare şi comerciale, din oraşul Constanța. Clădirea a fost ridicată în anul 1909 şi oferă o vedere largă asupra portului. Din anul 1924, la dorinţa ofiţerilor, s-a trecut la colecţionarea documentelor şi obiectelor într-un muzeu ce urma să ilustreze priceperea şi practica navigaţiei.

La moartea sa, contraamiralul Ion Murgescu dorea ca în locuinţa lui din Bucureşti să se înfiinţeze Muzeul Marinei Române, iar Jean Bart şi alţii considerau că nava-școală ,,Mircea”, construită în 1882, putea fi un cadru adecvat şi un exponat valoros. Cu toate acestea, un asemenea muzeu întârzia să ia fiinţă. Nu a putut fi deschis nici după înlocuirea unor vase vechi în anii 1938-1939, deşi comandorul Virgil Drăgălina a adunat numeroase materiale pentru a fi incluse în patrimoniul unui asemenea muzeu.

În anul 1957, s-a hotărât colecţionarea tuturor materialelor şi strângerea lor la Constanța. Deschis la 25 octombrie 1965, la Mangalia, ca Muzeu al Marinei Militare, cu un real succes la public, acesta a fost transferat ulterior la Constanța, unde extins, a fost deschis pentru public la 3 august 1969.

Patrimoniul cuprinde cca. 37800 de obiecte şi documente şi se află pe un spaţiu de aproximativ 10 775 m². În afara secţiilor de istorie veche, medievală, modernă şi contemporană, Muzeul Marinei Române are şi o secţie de cercetări subacvatice şi de arheologie submarină. La Muzeul Marinei Române exponatele sunt organizate pe mai multe colecţii: Ordine şi medalii, Uniforme şi accesorii de uniforme, Plachete şi insigne, Arme de foc, Ancore, Navomodele, Fototecă, Pinacotecă, Numismatică, Manuscrise şi scrisori, Carte veche, Presa marină, Manuale, cursuri şi instrucţiuni de marină.

Muzeul are câteva colecţii unicat: Instrumente de navigaţie, Lentile şi machete de faruri, Bunuri arheologice, Sigilii, Drapele de luptă, Marci, Pavilioane şi flamuri de marină, Artilerie şi piese de artilerie, Elice de nave, Arme sub apă, Hărţi nautice şi planuri de nave, Grafică şi sculptură, Albume de fotografii, Obiecte de artă, Transmisiuni, Nave şi fragmente de nave, Motoare navale, Diplome, Brevete şi documente militare, Cărţi de onoare, Cărţi de impresii, Cuvântări, Colaje de presă, Afişe, Arhivă personală (certificate, memorii, diplome, bilete etc.).

Pe baza unor aprofundate studii, s-au realizat numeroase hărţi, înfăţişând apele navigabile în Antichitate, printre care şi o hartă din piatră. Multe materiale prezentate în muzeu se referă la cetăţile greceşti de pe malul Mării Negre, la castrele romane şi sediile flotelor imperiale de pe Dunăre. O bogată colecţie de amfore exprimă amploarea unui comerţ de neconceput, fără ambarcaţiuni capabile să străbată distanţe mari. Sunt prezentate ancore antice de tip grecesc, găsite pe lângă epavele de mult dispărute, în lacul Sinoe din fața Histriei antice. Imaginea navigaţiei în epoca veche este întregită de numeroase machete, mulaje de pe Columna Traiana şi fragmentele de pe o corabie romană, a cărei epavă a fost cercetată în fața portului Mangalia.

Dintre exponatele de excepţie de la Muzeul Marinei Române, fac parte monoxila folosită de localnici la traversarea Crișului Alb, în sec. X-XIII şi o amforă din sec. III d.Hr. Documente din vremea lui Vlad Ţepeş amintesc de participarea navală românească la cruciada antiotomană din anul 1445.

Epoca feudală se remarcă printr-o extindere a transporturilor pe apă şi a folosirii navelor uşoare şi rapide la incursiunile împotriva garnizoanelor otomane. Arme de epocă şi macheta unui pânzar moldovenesc sugerează intensificarea navigaţiei pe Dunăre şi Marea Neagră.

La muzeu, este prezentat pe larg aportul flotei române la operaţiunile din Războiul de Independenţă din anii 1877-1878. Tot aici se află pavilionul primei nave româneşti ce a colindat mai multe continente în anul 1834, precum şi macheta prmei nave româneşti cu aburi, şalupa torpiloare ,,Rândunica”, un variat instrumentar de specialitate şi alte obiecte din acea perioadă. Pot fi admirate medalii şi ordine ale eroilor Marinei Române, arme de foc, arme albe, elice, manuale şi piese de artilerie.

Epoca modernă este prezentată prin noile nave şi uniformele marinei naţionale. Perioada contemporană dispune de un material amplu ce reflectă tehnica nouă, relaţiile şi liniile navale româneşti în decursul anilor. Atrage atenţia macheta viitorului port Constanța, noile uniforme, ordinile şi medaliile marinei române.

Muzeul are o colecţie de navomodele, cu cca. 150 de machete de nave militare şi civile din flota româna: bricul ,,Mircea”, crucişătorul ,,Elisabeta” (cu cea mai veche timonă, construit în Anglia, în anul 1888), macheta navei de pasageri ,,Carol I”, a navei ,,Principesa Maria” şi altele.

În parcul din jurul muzeului, sunt expuse vestigii ale fortificaţiilor Constanței din anul 1770, armament din toate timpurile, folosit în marină, ambarcaţiuni militare şi utilitare, precum şi o mare colecţie de ancore din oţel, fier şi lemn. Deosebit de spectaculoare sunt activităţile secţiei de cercetări submarine. Peliculele realizate constituie un documentar preţios, iar cele peste 2000 de obiecte recuperate întregesc patrimoniul cu mărturii originale de mare valoare.

La Muzeul Marinei Române este prezentată o schiţă a configuraţiei ţărmurilor antice ale Mării Negre, care ilustrează descoperirile arheologice efectuate la o distanţă mai mare de malul mării actuale.

muzeul-marinei-romane.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ