Muzeul Naţional de Istorie a României este cel mai important muzeu din ţară, pentru că deţine cele mai valoroase obiecte din patrimoniul arheologic şi istoric. Obiectele din muzeu au fost toate descoperite pe teritoriul României, ele datând din perioada preistorică până în cea contemporană.
În anul 1834, a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Antichităţi, al cărui sediu se află în Colegiul Sf. Sava din capitală. Muzeul a fost amenajat datorită vornicului Mihai Ghica, care şi-a donat colecţia de antichităţi.
Acest muzeu a fost transformat mai târziu în Muzeul Naţional de Istorie a României, el fiind deschis publicului în anul 1972. Scopul muzeului a fost unul clar de la bun început: înfăţişarea evoluţiei omului şi a culturii româneşti prin intermediul obiectelor descoperite de arheologii români.
Muzeul Naţional de Istorie a României a fost amenajat în Palatul Poștelor, aflat pe Calea Victoriei. Clădirea face parte ea însăşi din patrimoniul României, fiind un adevărat exemplu de arhitectură neoclasică.
Palatul Poștelor a fost ridicat în perioada 1894 – 1900, de către arhitectul Alexandru Săvulescu. În faţa clădirii, se află Statuia împăratului Traian, un monument de bronz greu de 500 de kilograme.
Clădirea muzeului ocupă o suprafaţă de 8.000 m², iar în interior se găsesc 60 de spaţii pentru expoziţiile permanente şi cele temporare. Exponatele prezintă date despre prezenţa omului pe suprafaţa ţării noastre din paleolitic şi până la cele două Războaie Mondiale.
Pot fi văzute obiecte care datează din timpul geto-dacilor, care au legătură cu războaiele purtate de români şi cu transformarea Daciei în provincie romană, exponate care sunt mărturii ale societăţii medievale, ale domniilor fanariote, dar şi obiecte din timpul Revoluţiei de la 1848 şi din timpul Războiului de Independenţă.
Muzeul Naţional de Istorie a României este împărţit în trei mari expoziţii permanente: Tezaurul Istoric, Columna lui Traian şi Lapidarium.
Patrimoniul muzeului este alcătuit din aproape 700.000 de obiecte, printre care 80.239 de timbre, 755 de volume de carte veche, 79.280 de obiecte de arheologie, 338.711 de monede şi 191.114 de obiecte istorice. Patrimoniul se măreşte în fiecare an, atât prin donaţii sau achiziţii, cât şi prin descoperirile arheologice.
Secţia Tezaurului Istoric (sau Tezaurul Naţional) a Muzeului Naţional de Istorie a României este una foarte interesantă, aici regăsindu-se colecţiile de istorie, arheologie, filatelie, carte veche şi numismatică.
Pot fi văzute multe obiecte care au aparţinut Casei Regale, „vedeta” fiind colecţia de bijuterii regale (din platină şi aur, împodobite cu pietre preţioase şi semipreţioase), care înfăţişează preferinţele elegante ale membrilor familiei regale, preferinţe îndreptate spre stilul occidental.
Printre cele mai de seamă exponate, se află obiectele personale ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele ale regelui Carol I, sceptrul purtat de regele Ferdinand când a fost ales suveranul României reîntregite, coroanele purtate de reginele Elisabeta şi Maria şi buzduganul lui Carol al II-lea.
Tot în această secţie, pot fi văzute exemple ale artei brâncoveneşti, obiectele din aur de la Dinogetia-Garvan ce datează din secolul al XI-lea, podoabele din necropola voievodală a Curtei de Argeş, diademele găsite la Goranu şi Cotnari, obiecte liturgice din aur împodobit cu pietre preţioase din secolul al XVIII-lea, tezaurul de la Suceava din timpul lui Ştefan cel Mare şi garnituri princiare din Transilvania secolelor XVII – XVIII.
Columna lui Traian se află într-un corp construit destul de recent, care adăposteşte şi secţia Lapidarium. Columna este o replică la scara 1:1 a celei aflate în Roma, capitala Italiei.
Ea a fost realizată în perioada 1939 – 1943 de câţiva artişti ai Vaticanului, iar la Bucureşti a ajuns în anul 1967. Columna lui Traian din Muzeului Naţional de Istorie a României copiază câteva dintre cele mai reprezentative scene ale originalului, care fac referire la războaiele purtate între daci şi romani, în urma cărora Dacia a devenit provincie romană.
Secţia Lapidarium conţine fragmente din monumente romane şi greceşti, acestea fiind găsite tot pe teritoriul României, iar unele dintre ele au fost incluse în tezaurul patrimoniului cultural naţional. Monumentele sunt variate – monumente funerare, monumente onorifice, statui, monumente votive şi fragmente decorative şi arhitecturale.
Muzeul Naţional de Istorie a României este deschis de miercuri până duminică, între orele 9 – 17. Turul muzeului poate fi însoţit de un ghid, însă condiţia e ca cei care doresc acest lucru să programeze ghidajul cu cel puţin 24 de ore înainte. Muzeul este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară, iar acest lucru se datorează şi numeroaselor expoziţii temporare.
Clădirea muzeului însăși este o piesă de patrimoniu, cu o arhitectură impresionantă care reflectă perioadele istorice pe care le prezintă. Designul interior este conceput pentru a ghida vizitatorul printr-o călătorie cronologică, de la originile României până în prezent.
Muzeul nu este doar un spațiu de expunere, ci și un centru vibrant de educație culturală și istorică, oferind programe și ateliere interactive care îmbogățesc experiența vizitatorilor de toate vârstele.
