Multe obiecte ceresti sunt fascinante, nu doar pentru faptul ca ajuta la explicarea lucrurilor din cosmos, ci si pentru faptul ca sunt uimitoare din punct de vedere vizual. Un exemplu perfect in acest sens este nebuloasa Eschimosul (sau nebuloasa Fata de Clovn) din constelatia Gemenilor. In anul 1864, astronomul englez John Herschel a publicat “Catalogul General al Nebuloaselor”, care enumera 5097 de obiecte ceresti non-stelare – 4630 din aceste obiecte au fost descoperite de John Herschel sau de tatal sau, William Herschel, care este cunoscut mai mult pentru descoperirea planetei Uranus in 1781. In acest catalog a fost inclus un obiect numit GC 1532, care a fost observat pentru prima data pe 17 ianuarie 1787 de catre William Herschel. Acest obiect a fost numit ulterior nebuloasa Eschimosul. In anul 1888, astronomul danez J.L.E. Dreyer a extins catalogul si a creat “Noul Catalog General al Nebuloaselor si Roiurilor de Stele”, pe care astronomii il folosesc si astazi. NGC cuprinde 7840 de obiecte, inclusiv NGC 2392 (nebuloasa Eschimosul).

Nebuloasa Eschimosul este o nebuloasa planetara care se afla la aproximativ 5000 de ani lumina distanta. Aceasta este o ramasita a unei stele moarte care a avut o masa aproape cat a soarelui nostru. Steaua respectiva serveste drept o ilustrare excelenta a destinului final al soarelui nostru care va avea loc peste 5 miliarde de ani. Magnitudinea aparenta a nebuloasei Eschimosul este de 9,1 (de 15 ori mai palida decat cele mai slab iluminate stele pe care o persoana le poate vedea cu ochiul liber). Cea mai usoara modalitate de a vedea acest obiect este cu ajutorul telescopului.

Cercul mic si luminos din centrul nebuloasei este o stea pitica alba. In jurul acestei stele se afla o bula luminoasa de material, care reprezinta fata de eschimos. In jurul acestei bule se poate vedea un nimb intunecat de gaze cu filamente in forma de degete (care seamana cu niste comete, prin felul in care cozile lor sunt indreptate in directia opusa piticei albe), iar acest nimb reprezinta hanoracul eschimosului (parka).

Citește și:  De unde provine energia stelelor?
Astronomul englez John Herschel, Foto: en.wikipedia.org
Astronomul englez John Herschel, Foto: en.wikipedia.org

Procesul formarii nebuloasei

Acum aproximativ 10 000 de ani, nebuloasa Eschimosul era doar o stea medie, foarte asemanatoare cu soarele nostru. Aceasta stea traise in acest fel timp de 10 miliarde de ani, intr-o stare constanta de fuziune nucleara. Aceasta fuziune avea loc in interiorul nucleului sau si a avut ca rezultat transformarea hidrogenului in heliu. Presiunea exercitata de toata aceasta energie a echilibrat atractia interioara a gravitatiei, pastrand steaua in echilibru. Dupa ce hidrogenul din nucleu a fost epuizat, fuziunea nucleara a incetat, nemaiexistand nimic care sa contracareze gravitatia stelei. Prin urmare, nucleul stelei s-a prabusit, ceea ce a creat energie si temperaturi suficient de mari pentru a declansa fuziunea heliului in carbon si oxigen.

In timp ce nucleul trecea prin acest proces, straturile exterioare de hidrogen s-au extins, transformand steaua intr-o giganta rosie. Dupa ce fuziunea heliului s-a incheiat, gravitatia a provocat o noua prabusire a nucleului stelei. Aceasta contractie nu a creat suficienta energie pentru a declansa noi reactii nucleare, prin urmare, nucleul a continuat sa se prabuseasca pana cand a ajuns la dimensiunea Pamantului (a devenit o pitica alba).

In jurul acestei pitice albe se afla un invelis de gaze de hidrogen si heliu, rezultatul fuziunii ce a avut loc in afara nucleului stelei. Acest invelis aflat in expansiune este cunoscut drept o nebuloasa planetara, desi nu are nimic de-a face cu planetele. La fel ca si in cazul multor termeni stiintifici, acest nume este o ramasita de acum cateva secole cand, prin intermediul primelor telescoape, invelisul de gaz semana cu natura sferica a planetelor. Nebuloasa Eschimosul ne captiveaza atentia pentru mai multe motive, de la valoarea sa in interpretarea evolutiei unei stele pana la frumusetea sa naturala. Aceasta este doar un exemplu al minunilor ce pot fi gasite in spatiu.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.