Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) – sturionul amenințat din Marea Neagră

Nisetrul este o specie de sturion care poate sa traiasca pana la fabuloasa varsta de 48 de ani si poate ajunge la greutatea de 100 de kilograme. Specia ajunge la maturitate reproductiva intre varsta de 8 si 16 ani, iar femelele traiesc pana la maximum 26 de ani.

Habitatul și distribuția nisetrului în Marea Neagră și Marea Caspică

Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) este unul dintre cei mai importanți sturioni din Marea Caspică, Marea Neagră și Marea Azov, renumit pentru caviarul său valoros. Acest pește, care poate trăi până la 48 de ani și poate atinge greutăți de până la 100 de kilograme, este acum o specie pe cale de dispariție, în mare parte din cauza pescuitului excesiv, a poluării și a barajelor care i-au distrus habitatele naturale. În prezent, majoritatea exemplarelor de nisetru sunt crescute în captivitate, iar populația sălbatică este într-un declin alarmant.

Arealul de distributie este localizat in Marea Caspica, Marea Neagra si Marea Azov si pe raurile tributare, dar, din cauza construirii de baraje, inmultirea este, in momentul de fata, periclitata. Pe langa construirea intensa de baraje, pescuitul excesiv si poluarea industriala au facut ca habitatul de inmultire si crestere sa fie puse in pericol, ajungandu-se ca, la nivelul anului 1990, aproximativ 30% din populatia de nisetru din Marea Caspica si toata populatia din Marea Azov sa fie inlocuita cu specimene inmultite si crescute in captivitate.

Printre tarile implicate in acest program de repopulare se numara si Azerbaijan, Bulgaria si Iran, inca din anul 1995. Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) este crescut intens in captivitate pentru comertul international si, pana in momentul de fata, statistica oficiala in ceea ce priveste comercializarea de caviar, nu reflecta si realitatea din teren.

Captura de nisetru a scazut de la 21,550 tone, in anul 1977, la mai putin de 1000 de tone, in anul 1999, iar in Delta Dunarii a scazut de la 24 de tone in anul 1950, la mai putin de 11 tone in anul 1999 si nu neaparat datorita eforturilor de reducere a pescuitului excesiv, ci, in principal, din cauza pericolului de disparitie completa a speciei de sturioni, cel putin in Marea Neagra.

In anul 1998, exportul de caviar de nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) se ridica la fabuloasa cantitate de 95.3 tone, dintre care 46 de tone din Rusia si 40 de tone din Iran, cele doua tari fiind si exportatorii principali. Aceasta cantitate de caviar presupune capturarea a 1,361-1,588 tone de sturioni masculi si femele, folosind o rata standard de 6-7% din greutatea corporala reprezentata de caviar. La nivelul anului 2000, exportul de caviar a scazut de la 119.5 tone, in anul 1999, la 95.9 tone, crescand, in schimb, exportul efectiv de carne, de la 53.5 tone la 204 tone.

Specia de nisetru este acum foarte rara in bazinul Marii Negre, unde majoritatea zonelor de inmultire au fost pierdute din cauza barajelor, singurul loc in care mai exista cateva exemplare rare este in zona Dunarii inferioare. Bazinul Marii Caspice a pierdut si el aproximativ 70% din zonele de inmultire, din cauza centralelor hidroelectrice si a barajelor de pe raul Don.

Amenințările la adresa nisetrului: Poluare, baraje și pescuit excesiv

Populatia nativa de nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) este intr-un declin, in proportie de 90%, incepand cu ultimele trei generatii (estimate la aproximativ 45 de ani), fenomen care se bazeaza pe reducerea de 88.5% a capturii mondiale in ultmii 15 ani.

Acest declin este intr-o continua crestere, din cauza pescuitului ilegal din mari si oceane, pentru obtinerea de caviar, fapt care va duce la disparitia completa a populatiei naturale salbatice. In viitorul nu foarte indepartat, supravietuirea speciei va depinde in totalitate numai de programele de repopulare, care, oricum, avanseaza cu pasi foarte mici.

Acvacultura este cea care a contribuit la introducerea accidentala si intentionata a acestei specii in toata Europa, dar este cunoscuta ca apartinand Marii Caspice, unde se inmulteste in raurile Ural si Volga si in Marea Neagra, unde specia este deja in declin. Din nefericire, in Marea Azov, in momentul de fata nu mai exista populatie nativa care sa asigure perpetuarea speciei de nisetru (Acipenser gueldenstaedtii), ci doar cateva specimene nou introduse din captivitate.

Ca si tari de origine, nisetrul este originar din Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Iran, Kazakhstan, Moldova, Romania, Rusia, Serbia, Turcia, Turkmenistan si Ucraina si a disparut cu desavarsire din Austria, Croatia si Ungaria.

In mare, sturionii se dezvolta in apele de mica adancime din partea continentala, iar in rauri acestia raman la adancimi intre 2 si 30 de metri. Larvele sunt gasite la adancimi considerabile si in curenti rapizi. Se hranesc in special cu moluste si crustacei (creveti si crabi) si cateodata pesti ca Engraulis encrasicolus, Sprattus sprattus si gobiids.

Hrana principala a puilor de nisetru (Acipenser gueldenstaedtii) este reprezentata de crustacee. Marea majoritate a masculilor incep sa se reproduca in jurul varstei de 11 – 13 ani, in timp ce femelele in jurul varstei de 12 – 16 ani. Pe raul Volga, masculii au nevoie de 2 pana la 3 ani de pauza pentru a se putea reproduce din nou, in timp ce femelele au nevoie de 4 -5 ani. Perioada de reproducere incepe primavara devreme, atinge varful in perioada de vara si inceteaza odata cu perioada de toamna.

Zonele de inmultire preferate sunt cele in care predomina pietrisul si zonele pietroase situate la adancimi cuprinse intre 4 si 25 de metri, iar temperatura apei trebuie sa se situeze intre 9 si 12 grade Cesius, pentru ca habitatul sa fie perfect echilibrat. Constientizarea fenomenului de extinctie a nisetrului (Acipenser gueldenstaedtii) va duce, poate, intr-un viitor nu foarte indepartat, la stimularea programelor de reproducere in captivitate a acestei ancestrale specii aflate intr-un pericol iminent.

Importanța ecologică a nisetrului și rolul său în ecosistem

Nisetrul joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic în apele din care provine, fiind un prădător de top în lanțul trofic. În afară de valoarea sa economică datorită caviarului, nisetrul ajută la controlul populațiilor de pești mai mici și contribuie la sănătatea generală a mediului acvatic. Dispariția acestui sturion ar putea avea consecințe grave asupra biodiversității din Marea Neagră și Marea Caspică.

Pe lângă eforturile de repopulare, este necesară o colaborare internațională mai strânsă pentru reducerea poluării, gestionarea sustenabilă a pescuitului și protecția zonelor de reproducere naturale. În acest fel, supraviețuirea nisetrului poate fi asigurată, contribuind la păstrarea ecosistemelor acvatice pe termen lung.