Nuvela istorica “Alexandru Lapuneanul” apare la 30 ianuarie 1840 , in primul numar al revistei Dacia literara, inscriindu-se intr-una din directiile imprimate de programul acesteia , Introductie , conceput de M.Kogalniceanu. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronica lui Grigore Ureche.

Tema nuvelei, ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.

Structura narativa a nuvelei este simetrica si riguros construita, fiind organizata in 4 capitole, fiecare purtand un motto semnificativ pentru continutul acesteia:

Daca nu ma vreti eu va vreu…, aceste cuvinte apartin lui Lapusneanu, ca raspuns la indemnul de a renunta la tronul Moldovei, adresat lui de catre boierii veniti sa il intampine la intrarea in tara.

Ai sa dai sama , doamna !… este replica vaduvei unui boier ucis de Alexandru Lapusneanul , amnintare adresata doamnei Ruxanda, sotia domnitorului.

Capul lui Motoc vrem … sunt cuvintele multimii de tarani veniti la Curtea domneasca sa se planga de asuprirea boierilor, de saracie, de viata lor care a devenit insuportabila.

“De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu” …, aceste cuvinte apartin lui Alexandru Lapusneanul aflat pe patul de suferinta, ca o amenintare impotriva celor care il calugarisera.

foto: moldovenii.md
foto: moldovenii.md

Constructia subiectului

Incipitul prezinta momentul istoric, uciderea lui Despot-Voda cu buzduganul de catre Stefan Tomsa.

Expozitiunea incepe odata cu motto-ul: Daca voi nu ma vreti eu va vreu … care marcheaza venirea lui Lapusneanul in Moldova hotarat sa ocupe pentru a doua oara tronul tarii.

Printr-un complot pus la cale de marii boieri a fost izgonit, iar acum adunandu-si ostile turcesti planuia recuperarea scaunului domnesc si izgonirea lui Tomsa care acum carmuia tara.

De aici reiese conflictul puternic intre fostul domnitor si boierii tradatori.

Cei care il tradasera in prima domnie: vornicul Motoc, postelnicul Veverita, Spancioc si Stroici venisera acum sa il intampine si sa il convinga sa renunte la tron, mentionand ca tara este linistita, iar norodul nu il vrea , nici nu-l iubeste.

Intriga prezinta momentul hotararii lui Alexandru Lapusneanul de a se instala pe tron: “Daca nu ma vreti, eu va vreu si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi”

Boierii incearca sa il convinga sa renunte la ocuparea tronului.

De aici urmeaza desfasurarea actiunii , razbunarea nestapanita a lui Lapusneanul , care raspunde cu o satisfactie nedisimulata boierilor.

Speriat de amenintari, Motoc cade in genunchi , lingusindu-se, insa domnitorul ii cunoaste tertipurile boierului si nu se lasa pacalit. Cu toate acestea , Lapusneanul ii promite sa il crute, pentru ca ii este folositor.

Citește și:  Când au apărut primele restaurante fast food şi care au fost primele preparate servite?

Al doilea capitol “Ai sa dai sama doamna ! …” incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care este primit de norod cu bucurie si nadejde. Sotia domnitorului, Ruxanda, este amenintata de o vaduva , a carui barbat a fost ucis, si ingrozita, il roaga pe sotul sau sa nu mai verse sange. Zambind, Alexandru Lapusneanul ii promite un leac de frica.

Punctul culminant incepe odata cu al treilea capitol, “Capul lui Motoc vrem …”

Aceasta scena care incepe in Mitropolie scoate in evidenta perfidia feroce a personajului. Dupa ce participa la slujba, Lapusneanul tine un discurs emotionant in finalul caruia isi cere iertare si ii invita pe boieri sa vina la ospat la curtea domneasca.

Singurii care nu participa la ospat sunt Stroici si Spancioc, insa restul boierilor in numar de 47 sosesc la palat.

Spre sfarsitul ospatului avem parte de o scena cutremuratoare, aceea a macelului, cand capetele boierilor au fost retezate.

Intrebata ce vrea, prostimea ramasa cu gura cascata incepe sa isi strige nemultumirile: Sa micsoreaza nadejdiile. Ne-a luat tot Motoc! Si brusc incep sa strige “Capul lui Motoc vrem!”

Inspaimantat, Motoc se lamenteaza si se roaga Maicii Domnului. Insa Lapusneanul, neinspaimantat de frica acestuia, il da pe Motoc norodului care s-a asezat asupra lui si intr-o clipeala il facu bucati.

Intre timp, Alexandru Lapusneanu se tine de promisiune si ii da Ruxandei leacul de frica, asaza in mijlocul mesei capetele retezate ale boierilor, insa ea lesina la vederea acestei grozavii, spre dezamagirea domnitorului.

Deznodamantul coincide cu ultimul capitol , De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu …

Lapusneanul renuntase la uciderea boierilor, dar nascocise tot felul de schingiuiri: scotea ochii, taia maini, ciuntea. Singura neliniste era aceea ca nu pedepsise pe Spancioc si Stroici. Voda se retrage in cetatea Hotinului, unde se imbolnaveste de lingoare.

Simtind ca se apropie sfarsitul, acesta il cheama la el pe mitropolitul Teofan, avand mustrari de constiinta si cere sa fie calugarit.

Trezindu-se intr-un tarziu din starea de inconstienta si, vazandu-se imbracat in haina de calugar, se enerveaza tare si ii ameninta cu moartea pe toti , inclusiv pe sotia si fiul sau.

Ingrozita de amenintari , Ruxanda accepta sfatul lui Stroici si al lui Spancioc de a-i pune sotului otrava in bautura.

Scena otravirii este cutremuratoare. Cei doi se uita cu satisfactie la suferinta lui Voda.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.