O imagine în oglindă a sistemului nostru solar a fost descoperită recent la 3 000 de ani-lumină. Cât de singuri suntem în Univers?

O imagine în oglindă a sistemului nostru solar a fost descoperită, de curând, de o echipă de astrofizicieni de la Max-Planck Society, din Gottingen, Germania, o organizaţie neguvernamentală, care grupează 83 de insitute tematice de cercetare fundamentală..

Numărul exoplanetelor potenţial locuibile, descoperite de oamenii de stiinţă, continuă să crească, pe măsură ce sunt explorate tot mai multe “lumi” care orbitează în jurul unor stele îndepărtate. O exoplanetă (planetă extrasolară) este o planetă care are orbita în jurul altei stele decât Soarele, deci aparţine unui alt sistem planetar decât Sistemul nostru solar sau care se mişcă liber prin Galaxie.

Exoplanetele suscită interesul specialiştilor in cosmologie, in vederea adunării de noi date pentru o posibilă existenţă a vieţii extraterestre. În 2014, de exemplu, NASA a confirmat descoperirea a 715 exoplanete , cu ajutorul telescopului spaţial Kepler.

O imagine în oglindă a sistemului nostru solar

La 3 140 de ani-lumină se află o imagine în oglindă a sistemului nostru solar. Steaua Kepler-160 este similară Soarelui nostru, în jurul său orbitând o planetă care are caracteristici asemănătoare cu cele ale Terrei. Kepler-160 are o temperatură estimată, la suprafaţă, de 5200 grade Celsius, în timp ce a Soarelui este de aproximativ 6000 grade Celsius.

Până de curând, se ştia deja că, în jurul stelei Kepler-160, orbitează două planete – Kepler-160b, cu un diametru egal sau de 1,7 mai mare decât al Pământului, şi Kepler-160c, de trei ori mai mare decât Terra. Prima face un ocol al “Soarelui” său în 3,4 zile, iar a doua, în 13,7 zile. Din cauza apropierii prea mari de Kepler-160, aceste două planete nu sunt locuibile, temperaturile fiind prea ridicate.

În data de 4 iunie 2020, astrofizicienii de la Max Planck au anunţat însă că au mai descoperit încă două planete/exoplanete, prima care ar înconjura Soarele său (Kepler-160) între 7 şi 50 de zile, şi a doua – KOI-456.04 – a cărei perioadă orbitală este de 378 de zile, deci foarte apropiată de cea a Pământului.

Se spune despre KOI-456.04 că are un diametru de două ori mai mare decât al Terrei şi că s-ar afla într-o zonă locuibilă. Singurul element care rămâne în incertitudine este atmosfera sa. Nu se cunoaşte încă grosimea atmosferei sale şi nu se ştie nimic nici despre “efectul de seră”, acesta fiind cel care, pe Terra, a permis, în funcţie de concentraţia unor gaze specifice, să se păstreze o parte din căldura acumulată de la Soare şi, deci, a fost responsabil de încălzirea suficientă a atmosferei terestre, pentru a permite dezvoltarea vieţii.

Potrivit cercetătorilor, dacă planeta KOI-456.04 ar primi, de la Soarele său, 93% din lumina pe care o primim noi de la Soarele nostru şi dacă ar avea un efect de seră asemănător cu cel al Pământului, atunci temperatura suprafeţei sale ar fi în jur de 5 – 10 grade Celsius, mai mică decât cea a Terrei, dar compatibilă cu viaţa.

Datele adunate până acum duc din ce în ce mai mult către ideea că, la distanţa de 3000 de ani-lumină, steaua Kepler-160, planeta KOI-456.04 şi celelalte exoplanete descoperite până acum ar putea fi o imagine în oglindă a sistemului nostru solar, cu şanse mari pentru existenţa vieţii pe planeta KOI-456.04. Datele au fost confirmate şi de specialiştii de la Universitatea din California, ca şi de cei de la NASA.

Descoperirea planetei KOI-456.04 se datorează şi îmbunatăţirii metodelor de căutare a planetelor mici, de dimensiuni terestre, apelându-se la un model fizic detaliat de variaţie a luminozităţii stelare, prin tehnica lentilelor de microgravitaţie.

O imagine în oglindă a sistemului nostru solar şi fascinaţia Marelui Necunoscut. Dacă viața pe Pământ a fost un caz foarte rar?

Stelele nu pot adăposti viaţa, deoarece sunt prea fierbinţi pentru aceasta. În schimb, exoplanetele (unele dintre ele) pot fi o imagine în oglindă a Pământului, pot fi favorabile vieţii, iar Marele Necunoscut îi provoacă tot mai mult pe specialişti, aşa cum omul, în general, ca locuitor al acestei planete, a fost frământat de această curiozitate: Cat de singuri suntem în Univers?

Până în prezent, au fost descoperite peste 4000 de exoplanete în diverse sisteme solare, şi chiar câteva exoplanete extragalactice, adică aflate în afara galaxiei noastre, a Căii Lactee.

Alte studii recente arată că, în Galaxia noastră, ar putea exista peste 60 de miliarde de planete care orbitează în jurul stelelor roşii pitice şi care, de asemenea, ar putea asigura condiţii pentru viaţă. 6% dintre stelele pitice roşii au în jurul lor planete comparabile cu Terra, potenţial locuibile.

Într-un studiu care a pornit de la o simulare a Universului, în care s-au introdus toate datele pe care le stăpâneşte, la ora actuală, fizica şi cosmologia, despre formarea stelelor, a planetelor, galaxiilor, s-a ajuns la concluzia, pe baza acestui mini-Univers virtual, că există sute de miliarde de miliarde de exoplanete, aflate în jurul unor stele mai mult sau mai puţin fierbinţi, mai mari sau mai mici decât Soarele nostru.

Ceea ce îi intrigă, în primul rând, pe oamenii de ştiinţă este faptul că, în condiţiile în care multe exoplanete, care ar putea oferi un mediu prielnic vieţii, sunt mult mai vechi decât Terra, cum se face că nu am fost vizitaţi niciodată de o civilizaţie inteligentă. Viața pe Pământ a fost un caz foarte rar?

Cât de singuri suntem în Univers? Fenomenul UFO ia amploare

Poate nu întâmplător, chiar în aprilie, anul acesta, Departamentul Apărării al SUA a declasificat opt rapoarte şi trei videoclipuri filmate, în ultimii ani, de piloţi de pe avioane de luptă (ultimul din septembrie 2019), care arată Obiecte Zburătoare Neidentificate.

Comunicatul Pentagonului explică faptul că decizia de publicare a imaginilor referitoare la fenomenul UFO (Unidentified Flying Object) a fost luată “pentru a pune capăt speculaţiilor şi concepţiilor greşite cu privire la autenticitatea acestor fenomene”, pe care autorităţile nu le mai neagă.

Cele trei secvenţe alb-negru arată şi reacţia piloţilor faţă de ceea ce ar putea fi OZN-uri – “O, Dumnezeule!”, exclamă ei în mod repetat, asistând la mişcările extraordinar de bruşte şi rapide ale respectivelor obiecte necunoscute. Unul dintre piloţi a mărturisit că s-a apropiat de dispozitivul neidentificat, care, apoi, a dispărut brusc, ca o minge de ping-pong lovită de un perete. Este evident, din filmări, că aceste Obiecte Zburătoare Neidentificate efectuează manevre incompatibile cu performanţele oricărui dispozitiv de zbor cunoscut pe Terra.

Nenumărate alte mărturii adunate de-a lungul timpului, din antichitate, până astăzi, legate de prezenţa unei inteligenţe non-umane, semnale cosmice necunoscute (FRB – Fast Radio Burst), inregistrate in anii 2000, confirmate de oamenii de ştiinţă şi care ar putea avea rolul, spun ei, de a propulsa navete cosmice uriaşe, în călătoria lor intergalactică, arată că trăim într-un Univers care, pentru noi, este încă o mare necunoscută.

Dacă adăugăm la această recentă descoperire – o imagine în oglindă a sistemului nostru solar – teorii la fel de recente, precum existenţa unui Univers-oglindă, născut tot în urma Big-Bang-ului, univers invizibil pentru noi, “adăpostit” în Universul nostru, dar mult mai rece şi de cinci ori mai masiv, cu alte stele, găuri negre şi galaxii, sau existenţa unui Univers paralel în Antarctica, o realitate alternativă, inversată, în care timpul curge invers şi care transmite semnale, care ar putea corespunde unor particule de înaltă energie, atunci vom constata că se ridică tot mai multe întrebări la care ştiinţa nu ştie să răspundă.

Un astronom cunoscut, Erik Zackrisson, de la Physics and Astronomy Uppsala University, sublinia, într-un interviu, că : “Fie suntem rezultatul unei loterii foarte improbabile, fie nu am înțeles cum funcționează loteria”.