Obiceiuri de Anul Nou există peste tot în lume, cristalizând credinţe şi superstiţii care exprimă dorinţa de mai bine a fiecărui om, încercarea de a lăsa în urmă amintirile neplăcute şi de a da un nou impuls vieţii, succesului, fericirii şi prosperităţii.

Acum, la cumpăna dintre 2019 şi Anul Nou 2020, iată câteva obiceiuri din diverse părţi ale lumii, din care vă puteţi inspira, veritabile promisiuni pentru timpul nou care începe:

Obiceiuri de Anul Nou, Danemarca – Spargeţi farfurii!

Obiceiuri de Anul Nou în lume
Obiceiuri de Anul Nou în lume

La trecerea dintre ani, danezii obişnuiesc să adune din casă farfuriile, platourile şi ceştile care nu au mai fost folosite de mult timp, sunt deci inutile, şi să le arunce, cu blândeţe, spre uşile/porţile prietenilor, pentru a alunga spiritele rele şi pentru a provoca în aer vibraţii pozitive.

Un alt obicei, tot în Danemarca, este acela ca, la trecerea în Noul An, să se sară de bucurie cât mai sus. Şi mai bine ar fi ca fiecare să se urce pe un scaun sau pe o masă şi să sară când bate miezul nopţii, astfel încât începutul de an să fie cu bucurie.

Scoţia – Atenţie la “primul picior”, pe 1 ianuarie!

În Scoţia, dar şi în Nordul Marii Britanii, obiceiul “primului picior” (“Quaaltagh”) este respectat cu stricteţe. Este vorba de prima persoană care trece pragul casei pe 1 ianuarie şi care trebuie să fie un bărbat care să aducă daruri precum: sare, nisip sau whisky, pentru ca cei pe care îi vizitează să aibă noroc în următoarele douăsprezece luni.

Spania – 12 boabe de strugure în 12 secunde

Pentru un an cu noroc
Pentru un an cu noroc

Spaniolii sunt convinşi că ultimele 12 secunde ale vechiului an pot determina evenimentele care vor veni în noul an şi că felul acestor evenimente (bune sau rele) poate fi influenţat de numărul de boabe de strugure pe care fiecare poate să le înghită – mai exact, 12 boabe de strugure (una pe secundă), câte o boabă pentru fiecare lună a anului, care să aducă noroc.

Turcia şi Grecia – rodii zdrobite pe uşă

Deşi efectele nu sunt tocmai plăcute pentru gospodine, turcii sunt convinşi că aruncatul cu rodii pe uşa casei aduce noroc. Bucuriile anului care urmează vor fi cu atât mai multe cu cât numărul seminţelor de rodie care cad, când fructul se izbeşte de uşă, este mai mare.

La greci mai există obiceiul ca stăpâna casei să-şi pună pe un platou, pe masa de Anul Nou, bijuteriile, pentru a aduce familiei bogăţie în anul ce vine. Platoul nu trebuie spălat până a doua zi, deoarece Sfântul Vasile (Moş Crăciun la greci) va veni in vizită şi trebuie să găsească şi el ceva de mâncare.

Germania – purceluş din marţipan

Germania, purcel de zahar
Germania, purcel de zahar

Multe obiceiuri de Anul Nou există şi în Germania. Unul dintre acestea, legat de “chemarea” norocului, este şi consumarea unei prăjituri din marţipan, în formă de purceluş (“glücksschwein”), deorece germanii sunt convinşi că acest animal aduce bogăţie.

De peste o jumătate de secol, printre obiceiurile de Anul Nou, în Germania, se numără si acesta: cei care petrec Revelionul acasă se reunesc în faţa televizorului, la ora 22.00, pentru a urmări un film de scurt metraj englezesc, de 15 minute, în alb-negru – “Diner for one”. În film, personajul este o doamnă în vârstă, aşezată la o masă, care susţine că ia masa cu prietenii săi decedaţi. Alături se află majordomul său, care o întreabă invariabil: “La fel ca anul trecut, doamnă Sophie?”, iar femeia răspunde: “Da, la fel ca anul trecut!”.

Austria – eternul vals

Traditii si superstitii de Anul Nou
Traditii si superstitii de Anul Nou

Obiceiul de Anul Nou al austriecilor, pentru a le merge bine în anul viitor, este de a ieşi la miezul nopţii în stradă, pentru a dansa pe ritmurile celebrului vals “Dunărea albastră”, de Johann Strauss, compus în 1866.

Obiceiuri de Anul Nou, Estonia – trebuie să mănânci cât şapte

Obiceiuri de Anul Nou insolite sunt şi în Estonia. Desigur, în multe locuri din lume, sărbătoarea de Anul Nou este asociată cu ospăţul, dar în Estonia, pentru a atrage norocul, trebuie să mănânci în ziua de 31 decembrie de şapte ori sau chiar mai mult. Se crede că cei care mănâncă în felul acesta vor dobândi forţă cât şapte, iar acest lucru va influenţa şi rotaţia Pământului în jurul Soarelui.

Polonia – solzi de crap în portofel

Polonezii care vor să atragă norocul în Noul An trebuie să pună în portofel doi-trei solzi de crap (crapul fiind peştele preferat, frecvent preparat pentru masa de Crăciun si de Anul Nou).

Slovenia – fără metal

Obiceiuri de Anul Nou în lume
Obiceiuri de Anul Nou în lume

Slovenii respectă cu stricteţe obiceiul de a nu purta nimic metalic – nici catarama de la curea, nici nasturi, nici chei în buzunar etc. – deoarece orice obiect de acest fel ar aduce ghinion în Noul An. Pentru a chema norocul, însă, există obiceiul ca, la miezul nopţii, cei mai curajoşi să se suie într-un copac sau măcar pe un gard din lemn.

Cehia – viitorul în miezul de măr

Cehii au obiceiul de a citi viitorul, în Noaptea Anului Nou, în miezul de măr. Se taie un măr pe jumătate, iar dacă miezul are forma unei cruci, nu este semn bun. Dar dacă miezul este în formă de stea, atunci anul va fi bogat şi fericit.

Rusia – cupa cu dorinţe

Cupe pentru miezul noptii
Cupe pentru miezul noptii

Ruşii respectă un obicei în noaptea de Revelion – acela de a scrie pe o foaie de hârtie o dorinţă, după care se arde hârtia şi cenuşa se aruncă într-o cupă cu şampanie, care trebuie băută pe loc, pentru a aduce noroc şi împlinirea dorinţei.

Italia – mâncare cu linte

Cotechino e lenticchie” (cârnaţi cu linte) este mâncarea tradiţională de Anul Nou a italienilor, deoarece lintea şi orice alte fructe sau legume cu formă rotundă sunt semne de prosperitate şi noroc.

Belgia – varză acră

Belgienii încep Noul An având obligatoriu pe masa de Revelion un preparat din varză acră, însoţit de cârnaţi, slănină şi cartofi, la care se adăugă un pahar de bere. Un astfel de preparat trebuie consumat după un anume ritual, ţinând în mână o monedă, pentru securitatea financiară din anul care vine.

Croaţia – fără homari şi crabi

Decor de sarbatoare
Decor de sarbatoare

În Croaţia, homarii şi crabii nu se vor găsi pe masă în noaptea de Revelion., deoarece sunt de rău augur (merg invers). Nici carne de pasăre nu se găteşte, pentru a nu “zbura norocul”.

Ungaria – găluşte cu numele viitorului soţ

În Ungaria, de Revelion, tinerele fete care doresc să-şi afle ursitul, prepară găluşte în interiorul cărora pun câte un bileţel cu câte un nume de băiat. Găluştele se fierb şi prima care iese la suprafaţă în timpul gătitului va dezvălui numele viitorului soţ.

Citește și:  Masurarea timpului - trecut si prezent

Bulgaria şi Albania – “banitza” şi baclava cu noroc

Banitza” este, la bulgari, o plăcintă cu brânză, preparată special de Anul Nou, cu răvaşe, monede, crenguţe cu mugur, sau alte obiecte mici în interior, simboluri ale sănătăţii şi longevităţii.

Albanezii prepară baclavale, desert tradiţional, al cărui aluat este făcut cu câteva zile mai înainte. Nimeni nu trebuie să treacă în Noul An fără să fi gustat din baclava, dacă vrea să aibă noroc.

Obiceiuri de Anul Nou, Japonia – clopotele trebuie să bată de 108 ori

Clopote pentru Anul Nou
Clopote pentru Anul Nou

În Japonia, la Tokyo, Kyoto sau în orice altă regiune, la miezul nopţii, clopotele templelor budiste sună de 108 ori. Această tradiţie, numită “Joya no kane”, atribuie fiecărei bătăi de clopot câte o dorinţă din cele 108 tipuri de dorinţe pământene pe care oamenii le experimentează, aşa cum cred locuitorii din Tara Soarelui Răsare. Când sună clopotele, în noaptea de Anul Nou, timpul se purifică, dar şi inima, mintea, sufletul şi trupul, sinele vechi, trist, dezamăgit, descurajat este abandonat şi Anul Nou este întâmpinat cu o minte limpede şi cu optimism.

Obiceiuri de Anul Nou, Ecuador – se ard nemulţumirile

Obiceiuri de Anul Nou, Ecuador, se ard nemultumirile
Obiceiuri de Anul Nou, Ecuador, se ard nemultumirile

Los Anos Viejos” (Anii vechi) se numeşte unul dintre obiceiurile de Anul Nou din Ecuador, ţară din nord-vestul Americii de Sud. În toate zonele ţării, locuitorii confecţionează, pentru sfârşitul de an, păpuşi uriaşe, ca nişte “sperietori”, umplute cu rumeguş, ziare sau haine vechi, pe care le decorează cu simboluri, cu descrieri ale păcatelor sau cu chipul unor oameni răuvoitori. La miezul nopţii, toată lumea îşi aşează păpuşa în faţa casei şi îi dă foc, semnificând un an care dispare în flăcări şi fum, distrugând “demonii” din trecut şi invitând spiritele bune să ocrotească viitorul.

Obiceiuri de Anul Nou, Thailanda – Aruncaţi cu apă!

Thailanda, Aruncati cu apa
Thailanda, Aruncati cu apa

Printre obiceiurile de Anul Nou, în Thailanda, pe lângă “Festivalul felinarelor”, care se bucură de mare popularitate, se numără şi cel al aruncatului cu apă. Pe străzi, găleţile cu apă zboară în toate direcţiile. A trimite apă către cineva este un semn de respect, un mod de a ura un An Nou fericit şi de a alunga ghinionul, printr-o “spălare” simbolică. Acelaşi obicei se practică şi cu ocazia Sărbătorii “Songkran” (Anul Nou thailandez), care se celebrează între 13 şi 15 aprilie.

Un alt obicei, pentru cei care vor să-şi “amelioreze” karma este acela de a vizita, în ultima zi din anul care tocmai se încheie, nouă temple, adică un adevărat maraton.

Africa de Sud – se aruncă mobila pe fereastră

În anumite regiuni din Africa de Sud, există obiceiul ca, în seara de 31 decembrie, să se arunce pe fereastră obiecte de mobilier de care nu mai este nevoie, pentru a trimite Universului semnalul că persoana care face acest gest a depăşit obstacolele trecutului şi că speră să aibă un An Nou mai bun.

Filipine – 12 fructe rotunde

Filipine, 12 fructe rotunde
Filipine, 12 fructe rotunde

Pentru a atrage succesul, fericirea şi prosperitatea, în Filipine, există mai multe obiceiuri de Anul Nou. Mai întâi, trebuie ca, în vestimentaţie şi accesorii, indiferent de culoare şi textură, să nu existe forme triunghiulare sau dreptunghiulare, ci doar cercuri. Cercurile simbolizează monedele, aşadar vor atrage banii. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. De asemenea, fiecare persoană trebuie să strânga, pe un platou, 12 fructe rotunde, câte un fruct pentru fiecare lună a anului următor, iar cine reuşeşte să le strângă şi le atinge la miezul nopţii de Revelion va avea noroc tot anul.

Columbia – trebuie plimbată o valiză goală

Obiceiuri de Anul Nou, Columbia, o valiza goala
Obiceiuri de Anul Nou, Columbia, o valiza goala

În Columbia, cei care îşi doresc ca Noul An să le aducă noroc, fericire, iubire şi călătorii spre ţări îndepărtate, trebuie să facă un drum simbolic, cu o valiză goală, până la aeroport, în seara de 31 decembrie, sau să alerge, cât de repede pot, cu respectiva valiză, în jurul locuinţei. Un astfel de obicei trebuie îndeplinit cu voie bună, pentru a avea efect.

Obiceiuri de Anul Nou, Brazilia – veşminte albe

Brazilienii sunt cunoscuţi în întreaga lume pentru fiestele lor, cu vestimentaţie colorată şi strălucitoare. Cu ocazia Anului Nou, însă, în mod surprinzător, oamenii abandonează cromatica stridentă specifică, optând pentru veşminte albe, care să aducă noroc şi “miracole”, spun brazilienii. Se pot adăuga detalii colorate, discrete, dar cu mare atenţie pentru culoarea aleasă – verde, pentru sănătate, galben, pentru bani, roşu, pentru romantism si iubire, violet, pentru inspiraţie.

Obiceiuri de Anul Nou, Coreea de Sud – supă pentru suflet

Tteokguk” este o supă preparată din bulion, orez, carne şi legume, care nu trebuie să lipsească de pe masa de Revelion (“Seollal” – Anul Nou), în Coreea de Sud. Despre o astfel de supă se spune că aduce noroc şi bunăstare.

Obiceiuri de Anul Nou la români

Sorcova
Sorcova

La noi, la români, datini precum pluguşorul, sorcova (pentru sănătate, viaţă lungă şi prosperitate), semănatul, “Vasilca”, “Dezlegarea anului”, de Sfântul Vasile, când cete de feciori colindă, făcând vacarm cu bice şi oale, pentru a alunga spiritele rele, au rostul de a marca atmosfera de bucurie a sărbătorilor, dar şi de a chema prosperitatea pentru noul an.

Ca şi în alte părţi ale lumii, şi la noi există o serie de obiceiuri şi superstiţii: să ne punem o dorinţă în noaptea de An Nou sau în prima zi a acestuia, să fim atenţi la prima persoană care ne trece pragul casei în ziua de 1 ianuarie (să fie un bărbat), să ţinem aprinsă o candelă de la miezul nopţii şi până în zori, să deschidem larg uşa casei, la miezul nopţii, pentru a primi cu bucurie Anul Nou, să punem în casă crenguţe de vâsc ocrotitoare, să purtăm haine noi, să avem bani în buzunar, să nu avem datorii, masa să fie îmbelşugată.

Sunt şi obiceiuri de Anul Nou comune mai multor ţări: să se pună câte o monedă, pe o farfurie, pe masa de Revelion, să se deschidă uşa de la intrare, la miezul nopţii, pentru a lăsa Noul An să intre, fiecare să îmbrace, în noaptea dintre ani, haine noi şi să nu lipsească culoarea roşie din vestimentaţie etc.

An Nou fericit
An Nou fericit

Dincolo de obiceiurile de Anul Nou, de tradiţiile si superstiţiile specifice diverselor locuri din lume, important este să credem că noaptea de An Nou este magică în măsura în care spiritul nostru este viu, liber, condiţie esenţială ca dorinţele să ni se împlinească.

Tuturor cititorilor şi prietenilor site-ului deştepţi.ro, vă dorim ca anul 2020 să vă aducă împlinire, sănătate, fericire, prosperitate, să fiţi luminoşi, curajoşi şi puternici! La mulţi ani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.