De Blaj mă leagă admirația specială pentru episcopul unit Inocențiu Micu Klein, primul om politic ardelean care a luptat în țară și în străinătate pentru ridicarea românilor transilvăneni din statutul jignitor de populație tolerată a Ardealului.

inocentiu micu klein blaj

Totuși, Blaj este un loc plin de istorie, o istorie ce depășește momentul anilor de luptă ai episcopului unit, prima jumătate a secolului XVIII. O vizită prin Blaj înseamnă o incursiune în trecutul glorios al românilor transilvăneni. L-am luat cu mine pe Yoshi Toranaga Sama, cățelul meu de sanie, pentru a ne bucura împreună de istorie, arhitectură și, bineînțeles, de aer curat.

yoshi in masina

Prima oprire am făcut-o în parcul Piața 1848, un părculeț fermecător, cu un vag iz aristocrat, unde aleile sunt mărginite de copaci înalți, iarba e cotropită de straturi de panseluțe de multe culori, iar toate băncile de lemn invită la relaxare și pace. Aici sunt plantate cele mai multe specii de copaci reprezentativi pentru România, așa că mulți consideră acest părculeț drept o mică insuliță patriotică.

parcul piata 1848

Unde mai pui că în centru se găsește statuia episcopului Inocențiu Micu Klein, urcata pe un soclu marcat de o plăcuță pe care sunt încrustați anii vieții sale. Eu m-am simțit emoționată și cred că i-am transmis și lui Yoshi Chan sentimentul acesta, căci a udat straturile de panseluțe de mai multe ori. Jenată de incontinența lui urinară, urmată și de lătrături vesele, am părăsit repede părculețul istoric de la Blaj, considerat de fapt de către localnici centrul istoric al localității.

yoshi in centrul istoric blaj yoshi centru istoric blaj

În jurul părculețului sunt concentrate primele construcții realizate din porunca lui Inocențiu Micu Klein, construcții care au pus bazele întemeierii Blajului: catedrala Sfânta Treime, Palatul Arhiepiscopal, Palatul Cultural și cele trei școli ale Blajului, la origine înălțate ca și clădiri mănăstirești aparținând catedralei Sfintei Treimi.

statuie klein blaj palatul cultural blaj scolile blajului

Palatul Arhiepiscopal se află în regim închis, nu poate fi vizitat pentru că este și astăzi reședința privată a arhiepiscopului de Blaj. Construcția însă îți taie respirația datorită valorii sale istorice. Este cea mai veche construcție a Blajului, datând din secolul al XII când a fost înălțată sub forma unui palat nobiliar.

palatul arhiepiscopal blaj

Vreme de 400 de ani aici și-au aflat reședința unii dintre cei mai însemnați nobili transilvani, oameni politici influenți și cu averi considerabile. Palatul a fost și asediat în mai multe rânduri, apoi dintr-o dată și-a pierdut parcă puterea de seducție și nimeni nu i-a mai acordat atenție. L-a cuprins paragina. Dar Inocențiu Micu Klein a văzut în ruinele vechiului palat nobiliar ceva din strălucirea pierdută și a decis să-l readucă la viață. Cu investiții foarte mari l-a transformat în propria-i reședință episcopală. Palatul Arhiepiscopal din Blaj este mereu închis, dar dincolo de porțile de fier forjat, frumusețea lui bucură și azi ochii turiștilor. Până și în ochișorii neastâmpărați ai lui Yoshi Chan s-a citit, preț de o clipă, admirația.

yoshi la palatul arhiepiscopal

A urmat o plimbare la pas alergător, ritmul fiind impus de Yoshi cel nerăbdător; am străbătut drumul principal, m-am lovit de oamenii de pe stradă, am zărit doar cu coada ochiului vitrinele magazinelor și… am ajuns și la Câmpia Libertății. Yoshi a scăpat din lesă și a pornit, emoționat dar și prudent, să facă cunoștință cu o doamnă văcuță. A lătrat la ea până când văcuța a mugit la el. Îngrozit, Yoshi a făcut cale întoarsă și s-a adăpostit la picioarele mele.

yoshi la campia libertatii

Câmpia Libertății este un obiectiv turistic imposibil de trecut cu vederea. Se află la marginea localității, în spatele unei întinderi de verdeață. Yoshi Chan nu s-a lăsat impresionat de frumoasa poartă maramureșeană ce marchează intrarea spre Câmpia Libertății și nici de gardul realizat sub forma unor personaje feminine și masculine ce se țin de mâini, dansând parcă în horă.

campia libertatii blaj

Pe Câmpia Libertății s-a scris istorie foarte importantă nu doar pentru Blaj, ci pentru întreaga Transilvanie. Aici s-a ținut Marea Adunare Națională din ziua de 15 mai 1848, aici mulțimea s-a strâns în număr foarte mare pentru a privi pe Aurel Vlaicu survolând cerul în 1911, aici s-a dat vestea reintrării României în primul război mondial pentru eliberarea Transilvaniei, în 1918.

Toate aceste momente istorice din trecutul țării sunt omagiate printr-un monument impresionant ca dimensiuni, dar și ca expresivitate artistică. Este vorba despre ansamblul Gloria, reprezentând o poartă sculptată în piatră și pe care s-au încrustat cuvintele “Vrem să ne unim cu țara”. În fața porții se află 3 personaje feminine sub forma a 3 statui de bronz, în aceeași poziție – cu brațele ridicate deasupra capului și ținând în mâini câte o cunună de lauri. Cele trei statui sunt de fapt întruchiparea celor trei țări române surori care au luptat împreună pentru a se uni și a deveni o singură țară.

poarta maramureseana blaj

Monumentul este foarte înalt, domină parcă Câmpia Libertății, în ciuda suprafeței ei generoase. “Gloria” ar măsura circa 20 de metri înălțime. Pornind de la acest monument, pe ambele părți, în formă de semicerc se deschide Aleea Revoluției, marcată de prezența unor busturi din bronz, reprezentându-i pe cei mai de seamă cărturari și oameni de cultură în general care s-au luptat pentru încununarea visului unitar al românilor. Pe Yoshi Chan l-a atras în mod deosebit priveliștea ansamblului Gloria, astfel că s-a gudurat pe lângă cele trei statui, a alergat în jurul lor, a lătrat, apoi a decis că vrea să descoperim și alte obiective turistice ale Blajului. Aleea cu revoluționarii români nu l-a impresionat însă deloc.

yoshi nerabdator

L-am dus așadar pe Yoshi Chan sus, deasupra Câmpiei Libertății, la Crucea lui Avram Iancu. Se află pe un deal destul de înalt, Dealul Crucii, dar efortul de a-l urca este imediat răsplătit de panorama pe care o asigură asupra orașului Blaj și a celor mai frumoase dintre clădirile sale istorice. Crucea lui Iancu este uriașă, demnă de un erou precum căpetenia moților.

crucea lui iancu

În vârful crucii este înfățișat însuși Avram Iancu, într-o poziție demnă și liniștită, cu chipul brăzdat de o căutătură solemnă, în ton cu evenimentele de care și-a legat numele. Este foarte interesantă povestea acestei cruci. În 1848 când Avram Iancu și moții săi supravegheau din acest loc Marea Adunare Națională de la Blaj, exista deja o cruce. Fusese construită pentru a onora gestul unui preot greco – catolic care îi iertase pe țărani de datorii, pe fondul unei perioade de foamete cumplită. Totuși, povestea acestui preot a fost eclipsată de prezența lui Avram Iancu și din 1848, s-a socotit că monumentul onorează de fapt pe eroul pașoptist.

statuia lui iancu blaj

În 1908, crucea a fost dărâmată și chiar pe locul ei s-a înălțat actuala cruce, cu o înălțime de 20 de metri. După Revoluția împotriva regimului comunist, sculptorul Andrei Ostap a realizat de unul singur statuia de 2 metri înfățișându-l pe Avram Iancu și amplasată în vârful crucii. Statuia a fost realizată din banii proprii ai artistului. Pe cruce a fost amplasată o placă de marmură ce face dreptate sculptorului român, recunoscându-l ca autor al lucrării.

placuta crucea lui iancu

Yoshi Chan al meu a privit cu uimire priveliștea asupra orașului, dar curiozitatea l-a împins apoi către una dintre gospodăriile de acolo, unde s-a luat la harță, prin gard, cu doi dulăi ciobănești. După o scurtă ședință foto, a trebuit s-o luăm din loc.

yoshi la crucea lui iancu

Şi pentru că tot o luasem la vale, ne-am oprit și la Teiul lui Eminescu. Teiul este cu adevărat un monument al naturii, datorită vigorii și vârstei sale, iar autoritățile l-au împrejmuit cu un soi de protecție ce nu permite turiștilor să îl atingă pentru a-și scrijeli numele în coaja lui plină de istorie.

teiul lui eminescu

Locul este marcat sub forma unui adevărat obiectiv istoric, foarte frumos, cu o inscripție ce explică curioșilor că se află în fața teiului la umbra căruia a stat în 1866 chiar Mihai Eminescu. Poetul venise de la Cernăuți și poposise la Blaj, îndemnat de profesorul său, Aron Pumnul. A descoperit Blajul cu emoție și bucurie, dovadă stând exclamația ce a devenit nemuritoare: “Te salut din inimă, Romă mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea”. Cuvintele lui Eminescu și denumirea de “Romă mică” dată Blajului dăinuie până în zilele noastre, sub forma unui monument înalt, ce sprijină o placă de marmură albă, cu chipul lui Mihai Eminescu.

teiul lui eminescu blaj

Lui Yoshi Chan i-a plăcut parcă Teiul lui Eminescu mai mult decât oricare alt obiectiv vizitat în Blaj. S-a așezat la umbra teiului și a cugetat prelung, cu boticul întins pe lăbuțe.

yoshi la tei

Da, a fost o excursie frumoasă, datorită incursiunii în istoria românilor transilvăneni și grație frumoaselor peisaje naturale, împletite armonios cu farmecul clădirilor de secol XVIII.

prin ochii lui yoshi

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ