Octombrie – semnificaţii, simboluri, curiozităţi, evenimente. “Un orizont mai larg, văzut mai clar”…

Octombrie, “Brumărel”, cum este numită această lună, în tradiţia populară românească, este o perioadă cu o atmosferă specială, culorile inegalabile ale miezului toamnei aducând predispoziţii mai calme, mai contemplative, în comparaţie cu expansivele zile de vară, dorinţa de racordare a fiinţei la un echilibru mai interiorizat, mai stabil. Este un timp asociat cu strângerea recoltelor târzii, cu pregătirea pentru iarnă, având un simbolism de “încheiere”, transformare și introspecție.

Denumirea lunii octombrie provine din latinescul “octo” (“opt”), pentru că, în calendarul roman vechi, era a opta lună a anului. După reformele lui Iulius Cezar (calendarul iulian), din anul 45 i.Hr., a devenit luna a zecea, dar numele a rămas neschimbat.

1582 – anul în care zece zile din octombrie au dispărut pentru totdeauna

În octombrie 1582, în ţările catolice, zece zile au “dispărut” din calendar, trecându-se direct de la 4 la 15 octombrie, ca şi cum, în acel răstimp, nimeni nu s-ar fi născut, nimeni nu ar fi murit, nimic nu ar mai fi existat. Aceasta a fost una dintre cele mai spectaculoase reforme ale “timpului”/ calendarului, pentru a alinia timpul uman cu cel cosmic.

Până în secolul al XVI-lea, Europa a folosit calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar, în anul 45 î.Hr. Anul era calculat ca având 365 de zile și 6 ore, dar era cu 11 minute mai lung decât anul solar real. Diferența părea mică, dar, în timp, aceasta a devenit semnificativă – până în 1582, calendarul era decalat cu 10 zile față de mișcarea reală a Pământului și față de echinocții.

Acest lucru afecta mai ales data Paștelui, sărbătoare mobilă, calculată în funcție de echinocțiul de primăvară, care nu mai corespundea cu realitatea astronomică.

Papa Grigore al XIII-lea a decis corectarea acestei erori prin introducereacalendarului gregorian, pe care îl folosim și astăzi. Prin bula papală “Inter gravissimas” (24 februarie 1582), s-a stabilit că, după 4 octombrie 1582 (joi), urma 15 octombrie 1582 (vineri). Cele zece zile dintre 5 si 14 octombrie 1582 nu au mai existat oficial.

Reforma a fost aplicată inițial doar în țările catolice (Italia, Spania, Portugalia, Polonia). Țările protestante și ortodoxe au acceptat schimbarea mult mai târziu (Anglia, abia în 1752, Rusia, în 1918, Grecia, în 1923). De aceea, în sursele istorice, pentru secolele al XVI-lea – al XVII-lea, întâlnim adesea date “stil vechi” (iulian) și “stil nou” (gregorian).

Simboluri ale lunii octombrie

În timp, a zecea lună a anului (ca şi în cazul celorlalte luni) a fost asociată cu o serie de simboluri. De exemplu, florile emblematice pentru această lună sunt gălbenelele (Calendula officinalis), asociate cu pasiunea şi creativitatea, graţie culorii galben-portocaliu strălucitor, care reflectă coloritul frunzelor de toamnă, şi planta-fluturas/ mărărițele (Cosmos bipinnatus), în culori pastelate, cele mai răspândite flori (cultivate pe toate continentele). Se pare că denumirea (“Cosmos bipinnatus”) le-a fost dată de preoţii spanioli (care le ingrijeau cu mare atenţie si dedicare), pentru frumuseţea lor, inspirându-se din cuvântul grecesc “koouoc” (însemnând “ordinea universului”, “ceea ce este opus haosului”).

Pietrele preţioase, simbolice (şi norocoase) ale lunii sunt opalul (“Lumina Lunii”/ “Regina pietrelor”) şi turmalina. Despre opal se spune că străluceşte mai intens decât diamantul, reflectând toate culorile spectrului vizibil şi care, potrivit credinţelor antice, ar poseda calităţile tuturor celorlalte pietre preţioase (ale căror culori sunt prezente în strălucirea acestuia).

Turmalina (albastră, verde, neagră, multicoloră) este considerată (ca şi opalul) ca având puteri protectoare împotriva energiilor negative, se crede că aduce echilibru emoţional şi mental, stimulează creativitatea şi menţine echilibrul interior.

Fenomene astronomice, în octombrie

Octombrie, din punct de vedere astronomic, este luna în care se produc, anual, două spectaculoase ploi de stele – “Orionidele”, o ploaie de meteori, care poate fi observată încă de la începutul lunii, dar care va atinge faza maximă în jurul datei de 21 octombrie, şi “Draconidele”, observabile, de asemenea, la începutul lunii (6 – 10 octombrie).

Orionidele sunt meteori proveniţi din resturile cometei Halley, care, atunci când pătrund în atmosfera terestră, se aprind şi pot fi văzuţi ca dâre luminoase, iar Draconidele – resturile cometei 21P/ Giacobini-Zinner, pe care astronomul francez Michel Giacobini a descoperit-o la începutul secolului trecut.

Spectacolul astronomic al lunii va fi completat de două “Luni Noi” (1 octombrie şi 30 octombrie) şi Luna Plină (din data de 20 octombrie), care, în multe tradiţii, este “borna” dintre toamnă şi iarnă.

Octombrie, din perspectivă astrologică

Din perspectivă astrologică, de pe vremea antichităţii, când astronomia şi astrologia se bazau pe observaţii comune, această lună include zodia Balanţei (până la 22 octombrie) și a Scorpionului (după 23 octombrie).

Despre nativii acestei perioade (cei născuţi în octombrie şi la începutul lunii noiembrie) se spune că sunt echilibrați, sensibili, generoși, carismatici, că au o deosebită forţă interioară. Este un timp, acum, mai spun astrologii, favorabil pentru redescoperirea capacităţilor intuitive, pentru consolidarea echilibrului emoţional şi a concentrării, pentru eliberarea de prejudecăţi şi temeri.

Evenimente memorabile, sărbători, ceremonii, din istoria acestei luni

• 4 octombrie 1957 – este data care marchează începutul erei spațiale, prin lansarea primului satelit artificial, Sputnik 1.
• 11 octombrie 1968 – a fost lansată celebra misiune “Apollo 7”, care a insemnat reluarea zborurilor spațiale cu echipaj uman, de către agenție, după eşecul misiunii Apollo 1, când trei membri ai echipajului au murit în timpul unui test de lansare.
• În octombrie, în fiecare an, se anunţă Premiile Nobel pentru Chimie, Fizică, Fiziologie sau Medicină, Literatură și Pace.
• Walt Disney World, din Florida, numit adesea “Cel mai fericit loc de pe Pământ”, s-a deschis oficial la data de 1 octombrie 1971.
• În ţările vorbitoare de limbă germană, începând cu 1810, are loc, în fiecare an, la München (Bavaria), de la sfârșitul lunii septembrie, până în prima duminică a lunii octombrie, “Oktoberfest”, cu milioane de participanţi din toate părţile lumii.
• În nordul Americii şi în unele ţări din Europa, în ajunul sărbătorii specifice Bisericii Romano-Catolice şi Anglicane, “Ziua tuturor sfinţilor”, este Haloween-ul (“All Hallow Even”, adică “Noaptea de dinainte de Ziua Tuturor Sfinţilor”). Rădăcinile Halloween-ului se află, se pare, în tradiţiile celtice, legate de festivalul “Samhain” (ziua în care granița dintre lumea celor vii și cea a spiritelor dispare).
• 1 octombrie 1908 – Modelul T, o “mașină universală”, concepută pentru mase, de către Henry Ford, a fost pus în vânzare pentru prima dată.

O mulţime de alte sărbători au devenit specifice acestei luni: 1 octombrie – a fost declarată, de UNESCO, Ziua Internațională a Muzicii; 4 octombrie – Ziua Mondială a Animalelor, sub patronajul Sf. Francisc de Assisi; 5 octombrie – Ziua Mondială a Educației, 10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale, 16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentației, 24 octombrie – Ziua Națiunilor Unite (fondarea ONU, în 1945) etc.

“Un orizont mai larg, văzut mai clar”…

Fiecare lună a anului are, cu siguranţă, frumuseţea şi specificul ei. Octombrie vine cu peceţi de culoare nemaivăzute, cu linişti adânci, “o simfonie a permanenței și a schimbării” (Bonaro Wilkinson Overstreet), “Octombrie oferă un orizont mai larg, văzut mai clar, este luna-opal a anului, luna gloriei, a coacerii, este luna-imagine” (Henry Ward Beecher), care ne oferă, an de an, privilegiul de a o admira, redescoperindu-ne, cu linişte şi încredere, propriile resurse.