Orașul Caracal: o călătorie în timp în inima Olteniei

Oraşul Caracal este al doilea oraş, ca mărime, din judeţul Olt, fiind situat la numai 55 de kilometri de oraşul Craiova, situat chiar în sud-vestul ţării. Oraşul se pare că ar fi fost locuit din cele mai vechi timpuri, chiar din preistorie, constată studiile, având ca dovezi toate descoperirile din perioada neoliticului, a paleoliticului, cât şi din perioada bronzului.

În oraşul Caracal, se află ruinele unui vechi turn care a fost atribuit de către folclor însuşi împăratului de origine romană pe nume Caracalla încă din anul 217, aparent numele său stând la baza denumirii oraşului.

Moşia întregului Caracal a făcut parte, la origini, din averea imensă a familiei Craioveștilor, până în anul 1589 când s-a hotărât împărţirea averii de către Mihnea Turcitul, oraşul intrând în averea domnească. Astfel, s-a început şi crearea cadrului necesar pentru o dezvoltare urbană. Mihai Viteazul este cel care a ridicat Caracalul la nivelul de oraş şi tot el este cel care a ridicat aici o biserică, dar şi o curte domnească.

Cea mai veche biserică de pe acest teritoriu este Biserica Domnească Ovidenia, care a fost ctitorită de domnitorul Pătrașcu cel Bun, iar o altă biserică de o importanţă majoră este Adormirea Maicii Domnului. În anul 1994, Caracalul este ridicat la rangul de municipiu după toate eforturile depuse în cadrul Unirii Principatelor.

Din punct de vedere geografic, Caracalul este situat pe câmpia ce poartă acelaşi nume, situată în sud-estul Olteniei, fiind străbătut în subteran de către râul Gologan şi împrejmuit de pădurea Reşca şi Deveselu, fauna sa fiind caracteristică silvostepei şi stepei. Clima este temperat-continentală, având mici influenţe de tip submediteranean.

Aspecte generale

Municipiul Caracal este de o suprafaţă de aproximativ 72 de kilometri pătraţi. În anul 1845, oraşul avea un număr de doar 5.000 de locuitori iar la recensământul din 2002, populaţia acestuia creşte vertiginos, având peste 36.000 de locuitori.

La început, a fost considerat doar un sat, o simplă şi mică aşezare rurală însă cu timpul a fost ridicat la rangul de târg, ajungând a fie ceea ce este astăzi, mai ales datorită dezvoltării comerţului şi a agriculturii, crescând tot mai mult importanța drumurilor comerciale dinspre întreaga Transilvanie.

Numele oraşului are la bază două ipoteze, acestea fiind, pe de o parte, preluarea numelui împăratului de origine romană Mărcuş Aurelius Antonius Caracalla şi pe de altă parte fiind preluarea numelui dat de către cumani, între secolele nouă şi zece, pornind de la Cara – cale, ce însemna Turnul Negru sau chiar Cetatea Neagră.

Datorită diverşilor factori, a fost ulterior ridicat şi la rangul de municipiu, aşa cum am precizat anterior, iar printre aceşti factori se numără: comoara spirituală şi potenţialul deosebit al oamenilor, calitatea unei vieţi sportive şi culturale, numărul din ce în ce mai mare de locuitori, producţia industrială şi cea agricolă.

Altitudinea sa nu este tocmai mare, fiind specifică celei de câmpie, plecând de la aproximativ 95 de metri, până la aproximativ 128 de metri către sud-vest. Oraşul Caracal prezintă două staţii electrice, acestea reuşind să asigure electrificarea întregului municipiu, aceasta putând favoriza dezvoltarea economică din ce în ce mai mult.

Printre obiectivele turistice din Caracal se află: Teatrul din Caracal, Parcul ce poartă numele de Constantin Poroianu, Stadionul Parc, Sala Polivalentă şi Muzeul Romanațiului.

Obiective turistice ale oraşului

Teatrul din Caracal are o impresionantă arhitectură, aceasta fiind proiectată de către austriacul Franz Billek, având un stil eclectic, prezentând şi accente neobaroce dar şi neorenascentiste, fiind ridicat în secolul al XIX-lea.

În anul 2009, a fost din nou deschis, concentrând toată atenţia oraşului şi atrăgând artişti români de o mare însemnătate. Parcul ce poartă numele de Constantin Poroianu este un parc natural catalogat ca fiind unul dintre cele mai atrăgătoare din România şi apreciat ca fiind cel de-al treilea la nivel european, ca mărime.

Numele a fost ales în cinstea celui care a donat teritoriul şi toată averea sa oraşului, desigur, în cinstea lui Constantin Poroianu. Parcul a fost realizat în urma proiectelor celor doi arhitecţi, pe nume Pinard şi Redont.

Momentan, pe locul acestuia sunt amplasate câteva restaurante cu terasă, având şi locuri frumoase de agrement, atrăgând şi prin prezenţa unor specii de arbori şi plante autohtone, dar şi prin prezenţa unor specii mai exotice.

Sala Polivalentă, un alt obictiv al oraşului Caracal, a fost întâi construită ca şi sală de sport pentru liceul Mihai Viteazu, dar fiind cumpărată de primărie a fost, în cele din urmă, destinată către diverse competiţii sportive.

Stadionul Caracal este gazdă a numeroase meciuri de fotbal, chiar a naţionalelor României, iar Muzeul Romanațiului, înfiinţat încă din 1949, adăposteşte numeroase valori inestimabile, acestea fiind mărturii întregi ale istoriei, care au fost de-a lungul timpului colecţionate şi conservate, ulterior expuse pentru publicul larg.

Turnul antic din oraș este învăluit în legenda împăratului Caracalla, cu teorii care susțin că numele orașului derivă chiar din numele acestui împărat roman.

Pe lângă ruinele antice, Caracal găzduiește diverse monumente și clădiri istorice, fiecare având propria poveste care contribuie la identitatea culturală a orașului. Orașul Caracal este activ în promovarea culturii și tradițiilor locale, organizând evenimente care celebrează istoria și arta regională.