Comedia este, dupa tragedie, una dintre cele mai vechi specii literare (si, in acelasi timp, o forma de spectacol), a carei origine tine de cultura greaceasca a antichitatii (secolul al VI-lea i.Hr.). Aristotel, in lucrarea “Ars poetica”, prima abordare teoretica a fenomenului artistic, apreciaza ca originea comediei se afla in imnurile falice consacrate lui Dionysos, care se cantau in cor, in cadrul sarbatorilor dedicate acestui zeu al vitei de vie, al vinului si al fertilitatii. Ritualurile prin care se invoca si se celebra puterea divinitatii, atat de indragita in intreg spatiul tracic, erau urmate de petreceri, in cadrul carora protagonistii purtau masti de tap (in limba greaca, “tragos”).

Smiling

“Tragodia” insemna “Cantecul tapului” si aici trebuie cautat inceputul speciilor teatrale, al tragediei si al comediei. In timp, fiecare s-a dezvoltat dupa reguli specifice, tragedia surprinzand fapte grave, intunecate, in care eroul, in confruntare cu destinul, era intotdeauna invins, in timp ce comedia infatisa (ca si astazi) personaje, caractere, situatii, moravuri sociale, defecte individuale, intr-o maniera care sa starneasca buna dispozitie, avand intotdeauna un final fericit si un sens moralizator, ilustrand celebra maxima “Castigat ridendo mores” (“Prin ras se indreapta moravurile”).

Comedia se construieste pe categoria estetica a comicului, care denumeste una dintre atitudinile fundamentale si consacrate ale spiritului uman, in fata vietii, avandu-si sursa intr-un contrast (intre aparenta si esenta, intre cauza si efect, intre mijloace si scop etc.), sanctionat printr-o gama larga de reactii morale, de la dispret la compasiune, de la ironie la satira, de la zambet la rasul in hohote. Se pot distinge, in aceste piese de teatru, un comic bonom (intelegator), un comic “buf” (care starneste rasul prin pantomima), un comic burlesc (caricaturizare a eroicului), un comic zeflemitor, sarcastic, sardonic (dispretuitor) etc.

Despre ras, esteticienii si filozofii, de-a lungul timpului, au formulat opinii diferite. Aristotel considera ca rasul si comedia “sunt specifice oamenilor cu o morala inferioara”. Mai tarziu, Charles Baudelaire, in secolul al XIX-lea, aprecia ca “rasul este una dintre expresiile frecvente ale nebuniei”, este “satanic, deci profund uman”. Esteticianul Henri Bergson, la randul lui, subliniaza ca rasul (comicul), pentru a-si produce efectul, trebuie sa se asocieze cu o “anestezie” temporara a sufletului, iar in legatura cu functia sociala a acestuia, remarca faptul ca un om singur nu poate gusta efectele comice si ca este nevoie intotdeauna de un ecou (de spectatori).

 Henri Berson, Foto: floringeorgepopovici.wordpress.com
Henri Berson, Foto: floringeorgepopovici.wordpress.com

Una dintre cele mai cunoscute si sintetice definitii ale comicului ii apartine aceluiasi Henri Bergson, care il explica prin “mecanicul asezat peste ceea ce este viu” (“Le mecanique plaque sur le vivant”), referindu-se la faptul ca, intr-o comedie, personajele, situatiile sunt schematizate, moravurile sunt ingrosate pana la grotesc, exagerate, ceea ce, pe de o parte, provoaca rasul, pe de alta parte, transmite un mesaj moral. Concepand tragicul si comicul intr-un raport dialectic, Hegel il explica pe cel de-al doilea, prin “preponderenta imaginii asupra ideii”, comicul nascandu-se din nepotrivirea dintre scopul si mijloacele actiunii. Exista, in comedii, diverse forme ale comicului: comic de situatie (surprize, incurcaturi, schimburi de identitate – quiproquo-ul – coincidente etc.), comic de limbaj (rupturi logice, jocuri de cuvinte –  calambururi – repetitii, pronuntii gresite etc.), comic de caracter, comic onomastic, comic de moravuri, comic de intentie (care vizeaza atitudinea implicita, intotdeauna ironica, a autorului, fata de personajele sale.

Citește și:  Ziarul - oglinda vremurilor

Intr-o comedie, personajele sunt, de regula, de conditie modesta, iar conflictele sunt derizorii. Tipologiile frecvente in comediile antice erau “curtezana”, “parvenitul”, “sclavul”, “fiul risipitor” etc. In Evul Mediu, desi s-au scris, in continuare, comedii, acestea erau doar copii palide ale celor antice, care fusesera stralucit ilustrate de Plaut si Terentiu. Originalitatea acestei specii se va revigora in epoca Renasterii, prin talentul unor scriitori precum Shakespeare si Ben Jonson, in Anglia, Hans Sachs, in Germania, Carlo Gozzi, in Italia, care imbogatesc galeria personajelor cu “batranul indragostit”, “pupila naiva”, “servitorul istet” s.c.  In perioada clasicismului (secolul al XVII-lea), cel care consolideaza popularitatea acestei specii este, fara indoiala, marele Moliere. In literatura spaniola, cam in aceeasi vreme, se cultivau comedia de capa si spada, comedia lacrimogena, farsa, vodevilul (un scriitor foarte cunoscut fiind Lope de Vega).

Vasile Alecsandri, Foto: accesliber.wordpress.com
Vasile Alecsandri, Foto: accesliber.wordpress.com

In literatura romaneasca, au excelat, in comedie, scriitori precum Vasile Alecsandri, in perioada pasoptista (ciclul “Chiritelor”), Bogdan Petriceicu Hasdeu, la sfarsitul secolului al XIX-lea (“Trei crai de la Rasarit”), Victor Ion Popa, George Ciprian, Tudor Musatescu, G.M. Zamfirescu, in perioada interbelica. Cel care domina insa, de departe, comedia romaneasca, este genialul I.L.Caragiale, pe care si acum, la inceputul secolului al XXI-lea, il putem numi “contemporanul nostru”, intr-atat de convingatoare, viabile si actuale sunt tipologiile sale – parvenitul, demogogul, femeia frivola, ipocritul, slugarnicul, primul amorez – adica personajele inconfundabile din “O noapte furtunoasa”, “Oscrisoare pierduta”, “D-ale carnavalului”, “Conul Leonida fata cu Reactiunea”.

Din teatrul lui Caragiale s-a ivit un alt nume urias al literaturii romane si universale, Eugen Ionescu, cel care a publicat, la Paris, in exil, farsele si tragi-comediile care au deschis drumul teatrului absurdului – “Scaunele”, “Cantareata cheala”, “Ce formidabila harababura” etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.