Cu toții știm continentele Pământului dar nu mulți sunt cei care știu cum și-au primit numele. În cele ce urmează vă prezentăm cum au luat naștere numele continentelor.
• Africa
Primul pe listă este Africa. Există mai multe teorii în legătură cu originea numelui. După înfrângerea Cartaginei de către romani în al treilea Război Punic aceștia au numit noua provincie Africa. Cea mai populară teorie în legătură cu originea numelui este că și-a primit numele de la un trib nativ zonei numit Afri (Africa fiind forma feminină al „Africus” ce însemna „țara lui Afri”).
O teorie alternativă este că numele provine de la cuvântul fenician „afar” ce însemna „nisip”. Adăugându-se sufixul –ica, folosit uneori pentru a numi „țară”, numele ar putea să însemne „țara nisipului”. Luând în considerare climatul cald și deșertos din nord, acolo unde romanii și-au instituit provincia, rădăcina feniciană este considerată de mulți a fi o alternativă plauzibilă pentru teoria „tribului Afri”.
Oricare ar fi cazul, din moment ce europenii au continuat să exploreze și să descopere continentul, numele pe care romanii l-au dat provinciei lor mici a rămas iar întregul continent a devenit cunoscut drept Africa.
• Antarctica
Cel de-al doilea continent, Antarctica, și-a primit numele de la cuvântul grecesc „antarktike” care înseamnă „vizavi de nord”. Continentul este casă celui mai sudic punct de pe Pământ. John George Bartolomeu, un cartograf scoțian, este considerat a fi prima persoană care a folosit „Antarctica” pentru a se referi la continent.
Cu toate acestea, numele a fost folosit pentru un loc cu totul diferit de către francezi înainte. În anii 1500, aceștia aveau o colonie în Brazilia, sub ecuator, pe care o numiseră „France Antartique”.
• Asia
Cel de-al treilea continent, Asia, își are numele din limba greacă fiind folosit încă din anul 440 Î.Hr. de către Herodot în Istoriile sale. Cu toate acestea, este posibil ca numele să fi fost folosit cu mult timp înainte chiar dacă nu se referea la un continent întreg, ci mai degrabă doar ca un nume pentru terenul de pe malul de est al Mării Egee iar mai apoi la Anatolia.
Atunci când vorbeau despre Asia, romanii făceau referire la două provincii, Asia Mică și Asia Mare. O teorie comună este că numele grecesc a derivat în timp de la cuvântul fenicial „asu” care însemna „est” iar în limba akkadiană „asu” însemna „să iasă, să crească”. Făcându-se referire la Soare, Asia înseamnă „pământul de la răsărit”.
• Australia
Cel de-al patrulea continent din lista noastră este Australia – „Terra Australis Incognita”, ce înseamnă în limba latină „țara necunoscută din partea de sud”. Încă din vremea Romei antice existau zvonuri despre un continent necunoscut. Este de înțeles că romanii nu aveau tehnologia maritimă necesară pentru a ajunge în Australia și nici nu aveau o dovadă clară că ar fi existat.
Atunci când europenii au descoperit într-un final continentul, numele de „Terra Australis” a prins. Australia era o scurtătură folosită de o parte a primilor exploratori dar Matthew Flinders a fost cel care a militat pentru folosirea sa începând cu 1804.
Chiar dacă „Australia” a fost folosită neoficial pentru mai mulți ani, guvernatorul Lachlan Macquarie a cerut adoptarea sa oficială în 1817. Abia în 1824, numele a fost dat în mod oficial continentului.
• Europa
Al patrulea continent cel mai probabil și-a primit numele după Europa, una dintre multele iubite ale lui Zeus din mitologia greacă. Legenda spune că după ce a luat forma unui taur alb, Zeus a răpit-o și a dus-o în Creta.
Este greu de determinat etimologia numelui, dar o teorie este că vine de la cuvântul akkadian „erebu” care înseamnă „a cobori, a apune” sau de la cuvântul fenician „ereb” care însemna „seară, vest”. Sensul direcțional de vest ar însemna că originile sunt similare cu Asia. La fel ca și în cazul Asiei, inițial Europa se referea doar la o regiune mică a Turciei de astăzi.
• America
Cu toții știm că America (Nord și Sud) a fost numită după exploratorul Amerigo Vespucci. Cu toate acestea, povestea din spatele alegerii numelui este mai interesantă și mai puțin cunoscută. Vespucci a călătorit către lumea nouă în 1499 și 1502. În urma călătoriilor el a realizat că nu era vorba de Asia, ci de un nou continent și a scris despre el iar cărțile sale au fost publicate în 1502 și 1504.
În 1507, un cartograf german numit Martin Waldseemuller a realizat o nouă hartă în care a inclus noul continent. El era conștient de scrierile lui Vespucci și a decis să-l numească după explorator. Atunci când noua harta a fost prezentată avea trecut America peste ceea ce acum știm că este Brazilia. Cum se folosise doar de scrierile lui Vespucci, noua harta prezenta doar America de Sud. Când America de Nord a fost adăugată mai tâziu, s-a păstrat numele inițial. În 1538, faimosul geograf Gerard Mercator a ales să denumească ambele părți America.