Oul de strut
Oul de strut langa alte oua

Stand nemiscat intr-un incubator, oul de strut nu desconspira nimic din ceea ce se petrece inauntru sau din reprezentatia impresionanta care urmeaza sa inceapa. Totusi, la o crescatorie de struti avem ocazia sa aflam o multime de lucruri despre fascinantul proces de dezvoltare a unui strut, incepand cu depunerea oului. Mama-strut depune intr-un cuib simplu sapat in nisip cateva oua albe ca fildesul, fiecare cantarind pana la 1 kg si 450 g. Apoi, muncitorii transfera ouale proaspat depuse in incubatoarele din crescatorie, unde vor sta aproximativ sase saptamani.

In acest timp, oul de strut necesita o atentie speciala. Ouale sunt tinute la circa 37°C, o temperatura ideala dezvoltarii puilor in gaoace. Pentru a impiedica asezarea galbenusului sau a embrionului in partea inferioara a oului si fixarea lui de membrana cojii, fermierii tin ouale in niste cofraje speciale in care ouale sunt intoarse zilnic, automat sau manual. Prin aceasta, ei ii imita pe strutii-parinti, care intorc cu regularitate ouale in pepinierele lor sapate in nisipul stepei.

Luand cu grija un ou in mana, fermierul il asaza intr-o gaura facuta in partea superioara a unei cutii care are in interior un bec puternic. Aceasta metoda le da posibilitatea fermierilor sa-si faca o imagine, desi vaga, despre uluitorul proces de dezvoltare din interiorul oului. Ei verifica periodic ouale prin aceasta metoda, pentru a vedea stadiul de dezvoltare a embrionului. Daca dupa cateva verificari se constata ca centrul unui ou ramane fluid, el este, bineinteles, infertil si nu mai e pus inapoi in incubator. In cele 39 de zile in care oul de strut sta in incubator, embrionul se dezvolta in mod miraculos in gaoacea ca de portelan. In acest timp, in ou se formeaza un sac de aer, care, in cele din urma, ocupa circa o treime din spatiul disponibil. Puii neeclozati ajung sa stea foarte inghesuiti in ou si se pregatesc pentru iminenta iesire la lumina.

Totusi, mai intai trebuie sa aiba loc un proces extrem de important — membrana care inveleste galbenusul incepe sa se retraga prin cordonul ombilical in micutul lor abdomen. Acest lucru e vital, deoarece membrana care inveleste galbenusul contine substantele nutritive si energia de care in scurta vreme vor avea nevoie cand vor iesi la lumina. Ziua mult asteptata a sosit, insa ca sa ajunga la coaja, micutii pui trebuie mai intai sa sparga membrana si sa patrunda in sacul cu aer. Spre deosebire de puii altor pasari care au un dinte de ou pentru a sparge coaja, puii de strut au pe varful ciocului lor moale un strat protector. Tinandu-si ciocul perpendicular pe coaja, puiul impinge cu partea din spate a gatului in membrana care il desparte de sacul adiacent cu aer. In final, dupa mai multe incercari, membrana cedeaza. Astfel, puiul reuseste sa ocupe tot spatiul din gaoace.

Citește și:  Castorul american (Castor canadensis), o specie de rozătoare adaptată la viața acvatică

In cele din urma, micutii plamani ai puiului se umplu pentru prima oara cu aer si incep sa functioneze! Totusi, in pofida tuturor eforturilor depuse, puiul nu are suficient aer deoarece sta inghesuit in coaja oului. Si, pentru ca puiul nu poate renunta tocmai acum, el trebuie sa continue lupta, spargand coaja. Cu toata puterea lui, puiul isi ia avant cu capul si loveste de repetate ori cu ciocul in coaja. Dupa un timp de ragaz, puisorul prinde suficiente puteri pentru a continua sa sparga coaja oului, folosindu-se la maximum de piciorusul drept si de ciocul lui protejat. Apoi, dand la o parte bucatile de coaja, puiul incearca sa stea in capul oaselor. Poate va intrebati de ce nu il ajuta fermierul pe micutul pui sa iasa din gaoace? Pentru ca intregul proces de eclozare trebuie respectat. E nevoie de timp pana cand galbenusul este absorbit prin cordonul ombilical al puiului, care dupa aceea se contracta si se inchide. Orice interventie gresita din exterior prin care s-ar incerca grabirea acestui proces i-ar putea face rau micutei creaturi fragile sau ar putea-o expune la infectii grave. Oricum, in cele din urma, puisorii de la crescatorie au iesit cu totii din gaoace. E un adevarat spectacol sa vezi cum puii de strut — epuizati, dar victoriosi — ies dintr-o gramajoara de coji de ou. Oul de strut nu mai este, facem cunostinta cu puisorul de strut.

Dupa un timp, datorita aerului cald din incubator, puful puisorilor, moale ca o catifea, se usuca. Acum sunt extrem de draguti si de pufosi. Apoi sunt scosi afara si pusi intr-un mic tarc, la soare. In sfarsit, isi pot dezmorti piciorusele firave, facand exercitiile de miscare dupa care au tanjit atat de mult. Urmatoarea zi este foarte importanta pentru micutele pasari pufoase. Ele sunt duse la parintii-substitut — struti adulti care vor avea grija de ele in urmatoarele trei luni.

Pana acum, puisorilor nu le-a fost foame pentru ca s-au hranit cu substantele nutritive din galbenus. Totusi, dupa cateva zile de la iesirea din ou, ei incep sa simta putin ca le e foame. Dar ce pot ei sa manance? Puisorii incep sa manance gainatul proaspat al parintilor-substitut! Fermierii spun ca acest lucru ii ajuta sa-si intareasca sistemul imunitar inca imatur. Puisorii de strut cresc incredibil de repede — cate 30 de centimetri pe luna. Asadar, este uimitor ca doar intr-o luna pot tine deja pasul cu tovarasii lor mult mai mari.and ajung la varsta de sase luni, pasarile tinere nu mai cresc, avand deja o inaltime de 2,5 metri. E greu de crezut ca, doar cu sapte luni mai inainte, aceste vietati erau doar niste oua nemiscate intr-un incubator.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.