Palatul CEC (Palatul Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie) este o clădire – monument istoric şi naţional din Bucureşti. Se află pe Calea Victoriei, chiar în faţa Palatului Poștelor, o altă clădire semnificativă a capitalei ţării noastre.

Casa de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economie s-a înfiinţat în anul 1864, în urma unei legi date de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Iniţial, sediul era amenajat într-o clădire dată de Ministerul de Finanţe, clădire care era formată din doar trei încăperi.

Palatul CEC1

La un an de la înfiinţare, CEC-ul a fost mutat în Hanul Şerban Vodă (loc pe care, ulterior, a fost construită Banca Naţională). Dar dat fiind faptul că o astfel de instituţie avea nevoie de mult loc, autorităţile române au început să ia în calcul ridicarea unei clădiri proprii, care să reflecte şi nivelul de civilizaţie la care voia România să ajungă.

Astfel, în anul 1897, a început construcţia Palatului C.E.C., lucrările fiind atent supravegheate de regele Carol I al României şi regina Elisabeta. Cel care a proiectat clădirea a fost Paul Gottereau, iar de lucrările propriu-zise s-a ocupat Ion Socolescu.

Pe locul pe care a fost ridicat palatul, s-au aflat Biserica „Sfântul Ioan cel Mare”, hanul cu acelaşi nume şi un cimitir. Construcțiile fuseseră restaurate chiar de Constantin Brâncoveanu, la începutul secolului al XVIII-lea, dar ele au fost demolate în anul 1875, după ce ajunseseră într-o stare avansată de degradare.

Palatul CEC11

Palatul C.E.C. a fost terminat în anul 1900, iar astăzi în el îşi are sediul CEC Bank, urmaşa Casei de Economii şi Consemnaţiuni. Clădirea a fost construită în stil eclectic, cu influenţe renascentiste. Intrarea palatului impresionează prin frontonul în semicerc, care se sprijină pe coloane în stil compozit. Pe acoperiş, se poate vedea o mare cupolă, realizată din metal şi sticlă.

De altfel, cupolele sunt prezente în mai multe locuri ale clădirii, chiar şi în holul central, unde au fost amenajate diverse ghişee. În ceea ce priveşte picturile interioare, ele au fost realizate de Mihail Simonide, iar cel mai interesant tablou este de departe alegoria „Fortuna distribuind bunurile ei României în urma Independenţei”.

Palatul CEC111

Pe lângă sediul CEC Bank, Palatul C.E.C adăposteşte şi Muzeul CEC, singura cale de acces în clădire. În anul 1999, autorităţile au restricţionat accesul în edificiu, motivând că numărul mare de oameni dăunează interiorului deosebit al clădirii. Muzeul prezintă, prin obiectele expuse, evoluţia istorică şi economică a CEC-ului.

Astfel, cei care îl vizitează pot vedea documentele în original ale tranzacţiilor de la începuturile instituţiilor, documente care fac parte din tezaurul CEC-ului, seifuri şi puşculiţe din perioada interbelică, insigne, timbre, ilustrate, medalii comemorative, produse bancare din 1880 şi până în prezent şi multe altele.

palatul-cec.jpg

Palatul a rămas una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti şi este interesant că arhitectura sa nu a avut de suferit nici din cauza războaielor, nici din cauza cutremurelor puternice, spre deosebire de alte clădiri emblematice ale capitalei.

În interiorul Palatului CEC, vizitatorii pot admira mobilierul original, care a fost păstrat și restaurat de-a lungul anilor. Acesta include birouri din lemn masiv, lămpi de epocă și alte accesorii care redau atmosfera începutului de secol XX.

Palatul CEC nu este doar un monument, ci și un loc de desfășurare a diverselor evenimente culturale. De-a lungul timpului, a găzduit expoziții de artă, concerte și alte evenimente, contribuind astfel la viața culturală a orașului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.