În 1955 o nouă jucărie ajungea pe rafturile magazinelor germane. Numele ei era Lilli şi era o păpuşă creată de caricaturistul german Reinhard Beuthien. Lilli avea picioarele lungi, bustul generos şi nu foarte multă îmbrăcăminte. Păpuşa fusese inspirată de nişte desene animate ce avuseseră mare succes în rândul domnilor.
Cu toate că păpuşa era destinată în mod special bărbaţilor, în momentul în care o americancă numită Ruth Handler a zărit-o într-un magazin din Elveţia, a considerat-o perfectă pentru fata ei, Barbara. Atât de mult i-a plăcut, încât a cumpărat două pentru Barbara şi una pentru ea.
La momentul respectiv, compania de jucării fondată de Ruth şi soţul ei, numită Mattel, începuse să aibă profit. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, economia începea să crească iar consumul înregistra un boom. Odată cu apariţia televiziunii, copiii jucau pentru prima dată un rol important în noua piaţă spre care cei din marketing ţinteau. Familia Handler a văzut în aceasta o oportunitate de extindere a companiei. Dacă la momentul respectiv păpuşile veneau sub forma unor bebeluşi sau copii, Handler a considerat că era momentul pentru o păpuşă ce reprezenta o femeie matură.
Ruth îşi propusese ca public ţintă copiii ce se apropiau de adolescenţă şi îşi dorea să umple o nişă a pieţei prin crearea acestei păpuşi mature. În crearea noii jucării, s-a ţinut cont de forma şi trăsăturile lui Lilli. S-a renunţat însă la o parte din machiajul mult prea strident, zâmbetul devenea mai relaxat, iar în locul plasticului dur era folosit un material mai moale.
A fost creată o întreagă garderobă cochetă, dar cu bun gust. Pentru ca hainele să se aşeze bine, a fost păstrată forma nerealistă a corpului lui Lilli, o formă extremă de clepsidră. Talia foarte îngustă şi bustul mare erau necesare deoarece materialele hainelor erau foarte dure, iar în cazul unui corp mai realist, hainele ar fi făcut-o să pară fără formă.
Produsul final a fost lansat în timpul Târgului de Jucării din New York în 1959. Păpuşa avea o înălţime de 29 de centimetri şi era îmbrăcată cu un costum de baie în dungi şi încălţată cu pantofi cu toc. Pe lângă această vestimentaţie, păpuşa mai venea cu accesorii ca ochelarii de soare şi cerceii. Ruth îşi numeşte păpuşa Barbie, în onoarea fiicei sale Barbara; numele ei întreg este Barbara Millicent Roberts.
Barbie nu a fost primită foarte bine la târgul din New York, multe mame fiind îngrijorate de corpul său aproape pornografic şi posibil periculos asupra psihicului tinerelor. În încercarea de a-şi promova noua creaţie, compania Mattel a început o campanie de promovare prin care păpuşa era prezentată ca o modalitate prin care mamele îşi pot învăţa fetele despre importanţa aspectului şi feminităţii. Tactica a funcţionat perfect.
În primul an s-au vândul 351.000 de păpuşi Barbie, la un preţ de 3 dolari bucata, iar hainele de schimb, create după ultima modă de la Paris, aveau un preţ situat între 1 şi 5 dolari. Până în momentul de faţă mai mult de 70 de designeri au creat haine pentru Mattel.
O schimbare semnificativă a suferit-o în 1971, când Barbie a apărut cu părul blond platinat şi un zâmbet larg deschis, imagine pe care o afişează şi în ziua de astăzi. În 1980 apar şi două noi variante, cea afro-americană şi cea hispanică. De-a lungul timpului, Barbie a avut mai mult de 150 de meserii – de la astronaut, model, paleontolog până la preşedinte.
Din acel moment, vânzările păpuşii au cunoscut o creştere spectaculoasă. În perioada ei de glorie se estimează că în fiecare secundă se vindeau câte două păpuşi Barbie. O categorie aparte o reprezintă colecţionarii care, pentru una din primele Barbie apărute, plătesc până la 27.000 de dolari.
În ultimii ani, vânzările păpuşilor Barbie au început să scadă pe fondul dezvoltării tehnologiei şi orientării tinerilor spre jucării electronice. Din acest motiv universul Barbie a devenit mai mult decât o păpuşă şi accesoriile sale.
Păpuşa Barbie ţine pasul cu schimbările şi permite fetelor să folosească computerul pentru a-şi crea, personaliza şi a se juca cu Barbie într-o lume virtuală prin intermediul software-ului creat de Mattel.
Un întreg univers s-a dezvoltat în jurul păpuşii, existând o gamă variată de produse, inclusiv cărţi, îmbrăcăminte, obiecte de mobilier, chiar şi electrocasnice. În 2008 profitul din francize depăşea 1,2 miliarde de dolari.
Încă de la început, Barbie s-a lovit de un val de critici, cele mai multe venind din partea grupurilor de feministe. Aceste grupuri acuzau promovarea sexismului, din moment ce păpuşa reprezenta o tânără ce nu părea a fi foarte inteligentă şi care prezenta trăsături fizice imposibile.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului a câştigat titlul de cea mai populară păpuşă creată vreodată. S-ar părea că joaca cu Barbie ar îmbunătăţi imaginea de sine a tinerelor fete şi le-ar determina să-şi reconsidere potenţialul, făcându-le să viseze la mai mult.
