Pasărea Abu-Markub (Balaeniceps rex), cunoscută și sub numele de „barza cu cap de balenă”, este o specie fascinantă, rară, care populează regiunile mlăștinoase din Africa Centrală.
Renumită pentru ciocul său impresionant, asemănător unui sabot de lemn, această pasăre solitară și tăcută își petrece cea mai mare parte a timpului stând nemișcată, în așteptarea prăzii.
Habitatul și distribuția geografică a Abu-Markubului
Abu-Markubul trăiește în locuri greu accesibile, cu vegetație deasă, unde pescuiește pești și vânează mici mamifere și reptile. Adaptată perfect la mediul mlăștinos, această pasăre unică este un adevărat simbol al biodiversității africane.
Pasarea Abu-Markub (Balaeniceps rex) este cunoscuta si sub numele de pasarea sabot sau barza cu cap de balena. Populeaza regiunile din Africa Centrala, sudul Sudanului, Kenya, Tanzania, Uganda, Zambia si unele tari vecine. Prefera zonele cu lacuri si mlastini, cu vegetatie deasa de stuf si papirus, in care obisnuieste sa se ascunda.
Caracteristicile fizice ale păsării Abu-Markub
Este o pasare mare, cu inaltimea de 1,1-1,4 m, deschiderea aripilor de 230-260 cm si greutatea de 4,5-6,5 kg. Are capul mare, gatul relativ gros si scurt, aripile enorme, late, picioarele foarte lungi. Degetele sale mari de la picioare nu prezinta membrana inotatoare, dar au gheare puternice si ascutite.
Penajul este de culoare uniforma cenusie, cu un mot scurt din pene pe partea posterioara a capului. Ciocul are o forma deosebita, este lat, asemanator cu un sabot de lemn, prin miscari de inchidere si deschidere scoate sunete ca si cum cineva ar lovi doua lemne intre ele.
Poate fi observata pescuind in mijlocul mlastinilor, pe mici baltoace cu tufe dese de papirus sau stand ore intregi nemiscata. Se hraneste in primul rand cu pesti pe care ii prinde ca starcii, prin miscari rapide cu ciocul, apoi ii taie cu o actiune de foarfece si ii inghite.
Comportamentul alimentar: Cum vânează pasărea cu cap de balenă
Vaneaza deseori broaste, soparle, serpi, broaste testoase si alte mamifere mici in baltile in curs de secare. In caz de pericol, se ridica cu atentie, zboara greoi si la mica inaltime, facand zgomot prin stufaris, pana ce se pierde din vedere.
Reproducerea și îngrijirea puilor la pasărea Abu-Markub
Isi construieste un cuib mare, inalt de 1 m, in mijlocul mlastinii, pe o insula plutitoare, din tulpini de plante de mlastina, pe care le ingramadeste si le intareste cu ierburi si namol. Perioada clocitului tine din iunie pana in august. Femela depune 1-3 oua de culoare alba-albastruie cu pete maro, care sunt clocite o perioada de 30 de zile.
In zilele toride de vara toarna apa din cioc peste oua pentru a le racori. La inceput, puii sunt acoperiti cu puf cenusiu-cafeniu si au ciocul mic, abia dupa a patra saptamana ciocul incepe sa se dezvolte.
Pasarea Abu-Markub face parte din ordinul Pelecaniformes si familia Balaenicipitidae.
Rolul păsării Abu-Markub în conservarea habitatului mlăștinos
Pasărea Abu-Markub nu este doar o specie fascinantă din punct de vedere biologic, dar joacă și un rol crucial în conservarea habitatelor mlăștinoase din Africa. Zonele în care trăiește sunt adesea bogate în biodiversitate, dar sunt și vulnerabile la schimbările climatice și la activitățile umane, cum ar fi defrișările și extinderea agriculturii.
Prezența Abu-Markubului este un indicator al sănătății mediului, iar protejarea acestei specii contribuie la conservarea mlaștinilor, care oferă un refugiu pentru numeroase alte specii de animale și plante.
Video – Pasarea Abu-Markub (Balaeniceps rex):
