In regiunile din Europa si Asia traieste o pasare vioaie care se aseamana cu o vrabie si se remarca prin penajul ei viu colorat, mai ales prin fata de culoare rosie. Aceasta poarta numele de sticletele mare si prefera sa zboare in zonele agricole, in livezi, gradini, parcuri, la marginea padurilor, pe pajistile si campiile mari sau zonele cu plante erbacee unde gaseste hrana sa preferata formata din seminte.

Sticlete - Carduelis carduelis
Sticlete – Carduelis carduelis

Sticletele mare este o pasare migratoare care pleaca in timpul iernii spre regiunile sudice, formeaza stoluri mari alcatuite din numeroase exemplare, toate isi schimba habitatul din regiunile nordice, fiind in cautare de hrana. In lunile martie-mai revin iar in locurile de unde au plecat.

Numele ei – sticletele mare – pare sa ne atentioneze ca este o pasare de talie mare insa corpul sau nu depaseste 14 cm si greutatea de 14-19 g. Are anvergura aripilor de 21-25,5 cm si traieste in conditii de captivitate aproximativ 8-10 ani. Interesant la aspectul sau general este ciocul robust, drept si ascutit care a evoluat astfel incat sa-i ofere posibilitatea de a se hrani cu seminte. Capul este mare si impresioneaza prin maxilarul inferior puternic si ciocul proeminent ce ii da posibilitatea sa zdrobeasca coaja semintelor si sa se hranesca cu miezul acestora. Cu ciocul prinde o samanta, o pozitioneaza in adancitura palatinului ciocului si apoi o striveste cu o miscare a maxilarului inferior. Partea dura ce alcatuieste coaja de la samanta o indeparteaza si inghite doar miezul pe care il impinge spre gusa cu limba.

Penajul pe partea dorsala a corpului este bej-cafeniu, cu aripile negre si dungi galbui, iar pe partea ventrala este in nuante maronii-deschise sau bej cu zone albe. Pe cap are o zona neagra, partile laterale sunt albe, fata este rosie, in jurul ciocului are o pata neagra. Ochii sunt mari, apar pe partile laterale ale capului si au irisul de culoare neagra. Picioarele sunt scurte, galbene-portocalii, au fiecare cate trei degete lungi orientate inainte si unul spre inapoi – toate prevazute cu gheare tari, ascutite si curbate. Ciocul este galben si de forma conica. Coada este destul de lunga alcatuita din pene negre cu margini albe. La sticletele mare nu exista un dimorfism sexual accentuat intre mascul si femela. Penajul exemplarelor tinere este predominant in nuante maronii.

Citește și:  5 fapte curioase despre păianjeni, creaturi ce pot deveni canibali

La aceasta specie femela depune doua ponte pe an, una in martie-aprilie si alta la scurt timp dupa prima. Tot ea este cea care construieste si cuibul in forma rotunda ca o ceasca pe ramurile copacilor sau pe arbusti, din fire de iarba uscata, crengute si diferite plante. Numarul de oua ajunge la 5-6, iar clocitul acestora este realizat de femela timp de aproximativ 2 saptamani. Masculul nu cloceste ouale dar aduce hrana femelei la cuib. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt ocrotiti si hraniti de parinti o perioada scurta de timp de 14-15 zile, apoi acestia au corpul acoperit de pene, reusesc sa zboare si devin independenti.

Sticletele mare face parte din ordinul Passeriformes, familia Fringillidae si are denumirea stiintifica de Carduelis carduelis. Aceasta specie nu este in pericol de disparitie, numarul de exemplare este foarte mare.

Video – Sticletele mare (Carduelis carduelis):

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.