Nanduul (Rhea americana) este o pasăre alergătoare de mari dimensiuni, originară din regiunile de est și sud-est ale Americii de Sud. Deși seamănă cu struții africani, nanduul este mai mic și prezintă trei degete la fiecare picior, ceea ce îl face un excelent alergător. Masculul nandu este cel care preia responsabilitatea clocitului și îngrijirii puilor, un comportament neobișnuit în lumea păsărilor. Aceste păsări sunt perfect adaptate la viața în savane și stepă, iar fermierii le apreciază pentru rolul lor în curățarea habitatului de insecte și șerpi.
Habitatul și distribuția nanduului
Pasarile nandu (Rhea americana) sunt strutii din regiunile de est si sud-est ale Americii de Sud, au dimensiuni mai mici decat strutii africani si prezinta trei degete la picioare. Numele de nandu este dat de indieni si se datoreaza sunetului pe care il scoate masculul in perioada de imperechere. Masculul si femela au penajul aproape la fel colorat.
Adaptările fiziologice și viteza de alergare a nanduului
Singurele diferente constau in faptul ca femela este mai mica si are culorile putin mai deschise. Aripile sunt prevazute cu pene lungi si moi care atarna, au un rol de atractie in perioada de imperechere, dar si rol de usurare a alergarii prin faptul ca sunt departate de corp. Pot ajunge la inaltimea de 0,9-1,5 m si greutatea de 15-30 kg.
Comportamentul de reproducere al nanduului
Isi fac cuiburile ascunse in iarba inalta din savane. Masculul are cinci pana la sapte femele care isi depun ouale in acelasi cuib. Astfel o ponta ajunge la cca. 16-50 de oua de culoare galbena-albicioasa. Acestea sunt clocite doar de mascul care apoi va conduce si puii. Perioada de clocire dureaza 36-44 de zile. Puii ies din oua la inceputul lunii februarie si au corpul acoperit cu puf cu dungi longitudinale de culoare inchisa.
Puii cresc foarte repede, dupa primele cinci zile fug atat de repede incat un om nu reuseste sa-i ajunga. In primele cinci saptamani puii isi urmeaza numai tatal, apoi si femela se alatura familiei. Deseori, mai multe familii se asociaza si atunci pot fi vazute traind laolalta in savana turme intregi de struti.
Alimentația și rolul ecologic al nanduului
Strutii nandu sunt pasari alergatoare tipice, locuitori ai stepelor, dar si ai regiunilor cu tufisuri rare. Hrana lor consta din frunze verzi, fragede, pe care le pasc de pe sol, dar si din seminte, insecte si alte animale mici. Fermierii pretuiesc strutii nandu deoarece acestia curata imprejurimile de serpi, lacuste, scorpioni si paianjeni. Uneori poti vedea struti amestecati printre cai si vite, dar totusi ei se feresc de caini si oameni.
Indienii considerau strutul nandu cel mai bun vanat si daca aceasta specie nu s-ar fi inmultit asa de repede, probabil ca ar fi disparut de mult. Cu rabdare si indemanare, camuflati cu manunchiuri de iarba si crengi, indienii se apropiau la o distanta de la care puteau tinti cu arcul.
Nanduul are capacitatea de a fugi foarte repede, de a obosi si zapaci si cel mai bun cal prin dibacia cu care se strecoara din cele mai complicate situatii.
Strutul nandu face parte din ordinul Rheiformes si familia Rheidae.
Adaptările fiziologice ale nanduului pentru supraviețuire în savană
Nanduul este perfect adaptat la viața în savanele și stepele aride din America de Sud. Deși nu poate zbura, are picioare puternice și musculoase, care îi permit să alerge cu viteze de până la 60 km/h, un mijloc eficient de a scăpa de prădători. Cele trei degete ale sale sunt adaptate pentru a alerga pe sol nisipos sau ierbos, iar penele sale moi și lungi, deși nu sunt folosite pentru zbor, au un rol esențial în reglarea temperaturii corpului.
Nanduul este, de asemenea, capabil să suporte perioade lungi fără apă, obținând lichidele necesare din vegetația suculentă pe care o consumă. Deși dieta sa este în mare parte erbivoră, consumând frunze, ierburi și semințe, nanduul completează hrana cu insecte, șerpi și alte animale mici, fiind astfel un excelent prădător al speciilor dăunătoare.
Video – Nandu (Rhea americana):
