Ar suna prea banal să spun că România are multe de oferit celor ce vor să o descopere. Locuri de vis, rezervațiile naturale din țară oferă atât de multe varietăți naturale încât cuvintele sunt de prisos.
Peisaje naturale de vis, locuri neumblate și fenomene care au creat atracții unice așteaptă să fie căutate și descoperite.
Râpa Roșie din județul Alba
Râpa Roșie sau micul canion al României este situat la 3 km de Sebeș, județul Alba. O rezervație geologică care are peisaje stranii, chiar spectaculoase, unice în România, dar din păcate drumul nu este amenajat. De aceea se merge pe jos de la localitatea Daia Romana, prilej de a admira natura înconjurătoare. Cu o suprafață de 10 ha, este arie protejată de interes natural, ceea ce este special, fiind pereții înalți de 80 – 100 m.
Relieful reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, piramide și contraforturi, cute adânci săpate de ape care au dus la formarea unor coloane superbe numite piramide coafate, împreună cu pereții imenși, cu tuburi verticale stâncoase asemănătoare tuburilor unei orgi și piramide separate de ravene formează un peisaj straniu.
Tot aici se află unele dintre cele mai mari peșteri din lume dezvoltate în pământ, una dintre ele fiind de 25 m cu o denivelare de 4,5 m. Culoarea roșiatică a pietrelor amplifică frumusețea locului, făcând peisajul asemănător canionului american, pajiștile și pomii aflați deasupra reliefului acesta special creează un peisaj superb.
Coloanele de Bazalt din județul Brașov
Coloanele de bazalt din Racoș sunt situate pe raza localității Racoşul de Jos, pe dreapta Văii Oltului, în județul Braşov, la ieșirea din defileul tăiat de râu în munții Persani. În 1962, complexul coloanelor a fost declarat rezervație naturală de tip geologic cu o suprafața totală de 2,5 hectare.
Coloanele de bazalt au o înălțime cuprinsă între 10 şi 15 metri, amplasate lângă cariera de bazalt, mai exact în mijlocul acesteia, din comuna cu același nume, Racoș, din dreptul haltei Racoș. Curgerile de lave au format zone distincte cu coloane scurte, până la 2 metri, cu secțiuni hexagonale de 40-60 de cm sau coloane lungi şi mai groase.
Detunatele din județul Alba
Detunatele se află în localitatea Bucium, în munții Metaliferi din județul Alba, la o altitudine de 1258 m, această rezervă fiind de fapt două piscuri care formează o faimoasă rezervație naturală, ce iese în evidență prin prezența coloanelor de bazalt în formă de prisma hexagonala. Numele lor sunt un pic hilare, Detunata Goală și Detunata Flocoasă care împreună se întind pe o suprafața de 24 de hectare. Detunata Flocoasă este acoperită de o pădure de molid de unde ii vine și numele.
Al doilea pisc este Detunata Goală cu înălțimea de 1158 de metri, nu este împădurit și oferă o priveliște spectaculoasă. Târâm de legendă, în Țara Ardealului trăiau uriași și zâne, așa cum spun poveștile. Din conflictul iscat între o zână frumoasă și fiul unui uriaș ar fi ieșit rezervația și frumusețile ei geologice. Denumirea de Detunate este datorată coloanelor care se desprindeau din când în când și cădeau cu un zgomot ce se asemăna cu o detunătură.
Geoparcul dinozaurilor din Țara Hațegului, județul Hunedoara
Parcul geologic este în apropiere de orașul Hațeg din județul Hunedoara, cu o suprafață de 1023,92 km². Din anul 2005, geoparcul a fost acceptat în rețeaua europeană a geoparcurilor şi în rețeaua globală (sub egida UNESCO). El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume.
Aici sunt adăpostite resturile unui pterozaur gigant, Hatzegopteryx tambena, în traducere „uriașul cu aripi din Haţeg”, cu o anvergură a aripilor de aproximativ 12 metri. Autorul descoperirii dinozaurilor, Franz Nopcşa (1815-1904), a devenit, prin studiile sale, cunoscut la nivel mondial, datorită descoperirilor surorii sale, Elek Nopcşa, din anul 1895 a fosilelor unor reptile, în jurul castelului familiei din Sânpetru. Alături de acestea, în bazinul Hațeg au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil, unei broaște țestoase și altor vertebrate (pești, amfibieni, mamifere).
Pe un traseu în lungime de 2,5 kilometri, care poate fi parcurs în maxim 2,5 ore, turiștii vor trece prin localitățile Sânpetru, Ohaba Sibişel şi Nucșoara. Pe drum, sunt montate panouri cu informații utile despre monumentele istorice – cum este biserica medievală din Sânpetru, speciile și fosilele de dinozauri care au trăit în urmă cu zeci de milioane de ani în zonă.
Trovanții din Ulmet-Bozioru, jud. Buzău sau din comuna Costești, jud. Vâlcea
Trovanții sunt concrețiuni grezoase, o adunătură de pietricele de dimensiuni diferite, legate între ele printr-un ciment carbonatic, care cresc în dimensiuni în anumite perioade de timp. În mod normal, trovanţii au o rată de depunere de 4-5 cm în 1200 de ani. În principiu, sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă.
Zona în care se află este la 50 km nord-vest de orașul Buzău, la Vâlcea, Muzeul Natural al Trovanților Costești, înființat în anul 2005, la 38 km de Râmnicu Vâlcea şi 8 km de Horezu. Unii trovanți sunt sferici, oamenii din trecut îi considerau a fi ouă uriașe de dinozaur sau alte forme ciudate, rotunjite, care îi fac ciudați și diferiți.
Piramidele de la Goranu, județul Vâlcea
Sub forma unor turnulețe de 80 m înălțime, piramidele oferă un peisaj neobișnuit, îmbinat cu zone de adâncituri de peste 10 m în versantul văii și forme cu aspectul unor imense tuburi de orgă.
Fenomene similare, dar unice, se întâlnesc însă și în alte două localități din Vâlcea, la Stroești și la Slătioara. Pe Valea Stâncioiului, se întâlnesc diferite forme: creste, piramide, turnuri, jgheaburi.
Goranu este un cartier din Vâlcea, iar rezervația se găsește la 4 km de centrul orașului, dar nu sunt indicatoare, drumul fiind destul de anevoios.
Rezervația naturală 12 Apostoli, munții Călimani din județul Suceava
Rezervația naturală 12 Apostoli este situată pe o creastă de munte ce formează cumpăna apelor dintre bazinele pârâielor Neagra Şarului şi Poiana Negri și coboară dinspre Călimani peste culmile Tamău şi pietrele Roşii, spre vârfurile Lucaciu şi orașul Vatra Dornei.
Rezervația adăpostește multe figuri zoomorfe şi antropomorfe, sculptate de intemperii în decursul vremurilor, constituite din fragmente de lavă cimentată, cum ar fi un moș cu barbă, un urs cu capul plecat, o femeie ce amintește de Nefertiti.
Rezervația Focuri vii de lângă Focșani, județul Vrancea
Rezervația se află pe o terasă a râului Milcov, în apropierea satului Andreiaşu de Jos, localitate situată la 37 km de Focşani.
Focurile vii sunt un fenomen natural, datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafața pământului prin fisurile scoarței terestre, formând flăcări. Mărimea focului este datorată presiunii gazului din interior sau vremii.
Pietrele Doamnei din munții Rarău, județul Suceava
Pietrele Doamnei din masivul Rarău sunt situate în raza administrativă a comunei Crucea, municipiul Câmpulung Moldovenesc și ocupă o suprafață de 970,5 ha (în care este inclusă și rezervația Peștera Liliecilor). Pietrele Doamnei ating altitudinea de 1.647 m, iar vârful cel mai înalt al masivului, format tot din calcare recifale are 1.651 m.
Vulcanii noroioși din județul Buzău
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată ce se află la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha. În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași și de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, toate situate în județul Buzău.
Terenul din jur pare a fi selenar cu noroiul gri, adunat din loc în loc sub formă de conuri de lavă de unde țâșnește câte un jet de noroi, împins de la 3000 m de gazul natural din adâncuri. Conurile formate sunt numite de localnici „glodur”i sau „ochi de glod”.
