Pestele toporul de argint isi are numele de la forma sa unica care se aseamana cu lama unui topor si de la solzii sai in nuante gri-argintii stralucitori care ii acopera corpul. Aceasta specie de peste traieste la adancime medie in apele tropicale, temperate si subtropiale din Oceanul Pacific, Atlantic si Indian. Cele mai multe exemplare inoata la adancimi mai mari de 200 m si mai mici de 600 m. Unele exemplare pot fi intalnite si la adancimi mai mari de 1000 m.
Pestele toporul de argint are corpul puternic comprimat pe partile laterale, ingust si grasut doar in spatele capului (unde atinge inaltimea cea mai mare), iar lungimea totala variaza intre 2-7 cm (unele exemplare cresc si pana la 10-14 cm, desigur acestea sunt cazuri exceptionale).
Pe partea inferioara, de o parte si de alta a corpului prezinta cate un sir de 6-10 organe de forma cilindrica care emit lumina verzuie si sunt numite fotofore. Coloritul este in nuante maronii pe partea dorsala si gri-albastrui pe cea ventrala. Capul este mare, iar gura are deschiderea larga pentru a prinde prada formata din mici crustacee, plancton si nevertebrate acvatice. Falcile realizeaza un unghi cu linia mediana a corpului.
Pe partea superioara apare inotatoarea dorsala, destul de mare, ce are marginea rotunjita si o forma caracteristica acestei specii. Aripioarele pelviene sunt foarte mici, iar aripioarele pectorale sunr mari si alungite. Inotatoarea anala este lunga, pedunculul codal este foarte ingust, in forma de trapez, iar inotatoarea codala prezinta o curbura pe margine care creeaza impresia a doi lobi simetrici uniti intre ei. Sus si pe partile laterale ale capului apar pozitionati ochii mari si proeminenti, telescopici, de forma cilindrica, cu irisul de culoare inchisa.
Acesti pesti isi folosesc fotoforele pentru a-si deruta pradatorii, dar si pentru a comunica cu alte exemplare care apartin speciei. Au obiceiul sa formeze bancuri uriase alcatuite din numeroase exemplare care par un covor de luminite greu de imprastiat.
Aceste organe functioneaza intermitent si chiar dupa ce pestele moare continua sa emita acea lumina stralucitoare o anumita perioada de timp. Intensitatea stralucirii acestor organe depinde de luminozitatea de lumina naturala provenita din straturile superioare ale apei. In perioada de reproducere femela depune icrele, din care dupa eclozare apar larvele ce se hranesc cu plancton.
Pestele toporul de argint are denumirea stiintifica de Argyropelecus affinis, face parte din ordinul Stomiiformes, familia Sternoptychidae si nu este o specie in pericol de disparitie. Acest peste nu este periculos pentru om, mai ales ca lungimea sa este destul de mica. Pentru alte specii de pesti mai mari – cod si ton – dar si alte vietuitoare acvatice acest peste constituie o sursa de hrana. Aceasta specie a aparut cu 37-23 milioane de ani in urma, fosilele descoperite dateaza din acele vremuri.
