Peştera Movile este una dintre cele mai importante peşteri din România şi chiar din lume. Se află lângă Mangalia şi este unică în lume, datorită ecosistemului ce a fost descoperit în interiorul ei. Peştera a fost descoperită în anul 1986, când Nicolae Ceauşescu a dat startul unor investigaţii geologice în zona 2 Mai – Vama Veche, unde dorea să ridice o termocentrală.

Se spune că Ceauşescu ar fi indicat locul în timp ce se afla în elicopter, iar în zona pe care a ales-o predominau movilele. Unul dintre geologii care au participat atunci la proiect îşi aduce aminte că a forat un puţ şi a nimerit chiar în galerie. Imediat, au început să se mişte diverse vieţuitoare, cum ar fi scorpioni, miriapozi şi păianjeni, aşa că au fost chemaţi biologii de la Institutul de Speologie. Aceştia au rămas surprinşi atunci când şi-au dat seama că multe dintre speciile de aici sunt necunoscute – a fost descoperită o nouă specie de păianjen, o specie de scorpion de apă dulce şi lipitoarea cavernicolă, printre altele.

Peştera Movile a atras imediat atenţia celor de la NASA, care au comparat mediul din peşteră cu cel de pe Marte. Au fost descoperite nu mai puţin de 35 de specii noi, care îşi duc existenţa într-un mediu bogat în hidrogen sulfurat, dioxid de carbon şi metan, dar sărac în oxigen. Specialiştii au stabilit că ecosistemul funcţionează pe baza chemosintezei şi că a fost separat de mediul exterior în jur de 5,5 milioane de ani.

Explorarea Peşterii Movile a început abia în anul 1990. Primii specialişti care au explorat-o au găsit un lac cu apă termală sulfuroasă, de mici dimensiuni. Însă scafandrul autonom a găsit în lac mai multe încăperi parţial inundate, pline de nevertebrate ca viermi, lipitori, melci, miriapode sau gândaci. S-au remarcat prin depigmentare şi prin faptul că nu au ochi, dar au antene foarte lungi şi alte câteva caracteristici specifice mediului din peşteri. A fost o adevărată supriză să se descopere 35 de specii noi, acest număr fiind atins doar de Peştera Mammoth din America. Singura diferenţă e că peştera americană are 550 de kilometri, în timp ce peştera românească are doar 200 de metri.

Peştera Movile încă nu a oferit toate răspunsurile la întrebările puse de specialişti. Un lucru cert este faptul că fauna de aici nu a fost găsită în nicio altă peştera de la noi din ţară. Fauna se caracterizează prin mediul meridional, de climă caldă, însă nu se ştie până acum când şi mai ales cum s-au adaptat aceste specii într-un mediu destul de ostil cum este cel din această peşteră. O altă întrebare fără răspuns a specialiştilor se referă la cum s-au hrănit vieţuitoarele, în condiţiile în care apa de la suprafaţă nu se infiltrează, deci nu sunt transportate frunze, lemne putrede sau substanţele organice cu care se hrănesc, de regulă, speciile subterane.

Apa sulfuroasă şi apa termală care circulă în Peştera Movile provin din adâncul pământului şi în ele au fost găsite cantităţi destul de mici de metan şi gridogen sulfurat. De asemenea, a fost descoperită o substanţă albă şi cremoasă pe suprafaţa apei sulfuroase, iar investigaţiile au scos la iveală faptul că este o substanţă organică nutritivă, în care trăiesc, în special viermi, şi melci mici. Acesta este motivul pentru care specialiştii au ajuns la concluzia că ecosistemul din această peşteră nu depinde de energia solară, lucru nemaintalnit pe planetă.

Peştera Movile a fost declarată de Primăria Muncipiului Mangalia rezervaţie speologică şi nu poate fi vizitată de turiştii amatori. Intrarea a fost închisă, punându-se o poartă foarte mare din beton armat, care să protejeze mediul subteran de influenţele din exterior (climatice şi biologice). Peştera poate fi explorată doar de specialişti, organizaţi în echipe de maxim 3 persoane, iar durata unei vizite nu depăşeşte două ore. Se pare că Movile i-a atras şi pe scenariştii americani, lansându-se până acum două filme inspirate de peşteră: “The Cave” şi “The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave”.

pestera-movile.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ