Pesterile cunoscute din Romania sunt rezultatul actiunii apelor incarcate cu dioxid de carbon asupra calcarelor mezozoice si eocene. Relieful carstic in spatiul carpatic romanesc se intinde pe o suprafata de aproximativ 4500kmp, in Romania fiind inventariate pana in prezent peste 12000 de pesteri, unele fiind accesibile si amenajate in scopuri turistice, altele fiind accesibile doar cu echipament speologic adecvat, precum si cunostinte tehnice solide.
Unele din cele mai cunoscute pesteri din Romania sunt: Pestera Ursilor, Pestera Muierilor, Pestera Scarisoara, Pestera Popovat, Pestera Huda lui Papara, Pestera de la Focul Viu, Pestera Dambovicioarei, Pestera Vantului, Pestera Meziad, Pestera Ialomicioarei, etc.
Pestera Ursilor, localizata langa Chiscau, judetul Bihor, a fost descoperita in 1975 in urma dinamitarii executate la cariera de marmura din zona. Pestera este o adevarata comoara paleontologica datorita numarului mare de fosile gasite. Printre aceste fosile se afla fosilele ursului de pestera (Ursus speleaus) disparut in urma cu aproximativ 15000 de ani. De asemenea, au fost descoperite fosile apartinand speciilor de capra neagra, leu, hiena de pestera, ibex.
Frumusetea si fascinatia pesterii este strans legata de formatiunile de stalagmite si stalactite. Acestea impreuna cu urmele fostilor locuitori ai cavernei atrag anual mii de turisti, aproximativ 200 000 de vizitatori anual.
Din cei 1500 km lungime doar primul nivel, in lungime de 488 m, este amenajat pentru turisti, restul fiind rezervat cercetarii stiintifice. Sala mare, amenajata turismului, este compusa din 3 galerii si o serie de sali: Galeria Ursilor, Galeria Emil Racovita, Sala Lumanarilor, Sala Spaghetelor si Sala Oaselor.
Pestera Muierii, localizata in Baia de Fier, a fost sculptata de Raul Galben in calcarul mezozoic din Muntii Parangului. Pestera, in lungime de 7mkm este dispusa pe doua nivele, cel superior fiind amenajat in scopuri turistice, cel inferior fiind rezervatie speologica interzis accesului turistilor.
Pestera prezinta o serie de sali si galerii foarte atractive pentru ochiul uman: Domul Mic, format prin precipitarea calcitei, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Stanca Insangerata (culoare datorata oxidului de fier). Galeria Ursilor este un adevarat cimitir de fosile: ursi, lupi, capre, lei, etc. Sala Musteriana, cu deosebita insemnatate istorica si antropologica, adaposteste urme ale civilizatiilor vechi, preistorice, aici fiind identificate ramasitele umane a trei indivizi. Craniul, apartinand unei persoane de sex feminin, a fost datat de istorici ca avand o vechime de peste 30000 de ani. Istoria antropologica o ajuta sa fie in continuare una din pesterile cunoscute din Romania.
Pestera Muireii este prima pestera electrificata din Romania.
Pestera Scarisoara, unica intre pesterile cunoscute in Romania, datorita importantei stiintifice, dar si turistice prin prezenta ghetarului subteran cu o vechime de peste 4000 de ani. Pestera Scarisoara apare in documentele vremii prima data in 1847, fiind studiata de unii din cei mai mari speologi ai tarii, inclusiv Emil Racovita.
Pestera s-a format prin dizolvarea calcarului jurasic superior de catre apele Raului Valea Ocoale. Treptat raul care avea albia supraterana, prin dizolvarea calcarului si a mutat cursul in subteran, dezvoltand un adevarat labirint carstic subteran. In perioada glaciatiunii golul din interiorul pesterii se formeaza ghetar. Odata cu debutul perioadei interglaciare ghetarul incepe sa se topeasca. Vechimea ghetii de la baza ghetarului dateaza de 4000 de ani, fiind o importanta sursa de informatii cu privire la conditiile geografice, la viata si modul de exploatare a aurului in perioada dacica, etc.
Actualmente ghetarul se alimenteaza an de an din zapada depusa anual in sezonul rece.
Spre deosebire de pesterile prezentate anterior, Pestera Scarisoara este structurata intr-o singura sala de aproximativ 710 m lungime dominata de ghetarul cu o vechime de peste 4000 de ani vechime.
Pestera Popovat, localizata in Cheile Carasului, este o pestera deosebit de spectaculoasa, insa neexploatata la maxim din punct de vedere turistic. Este o pestera cu o lungime relativ redusa, 1121, debutand cu o intrare ingusta care se termina in Sala Mare.
Pestera Huda lui Papara: sapata in calcarul tithonice, fiind cea mai lunga pestera din Muntii Trascaului este pestera superlativelor din toate punctele de vedere: cea mai lunga pestera, cea mai denivelata, avand cea mai mare colonie de lilieci de pe continentul european, are cea mai mare cascada subterana din Muntii Trascaului, etc.
Dintre toate pesterile cunoscute din Romania, aceasta este cea mai fascinanta datorita legedelor care o insotesc. Denumirea pesterii provine de la „huda” care inseamna gaura, pestera, etc si papa care inseamna „ cap religios”. Legenda spune ca aici s-ar fi retras regele zeu al dacilor, Zalmoxes.
Insa istoria acestei zone este mult mai veche. Primele urme de locuire dateaza de acum 50000 de ani si se pare ca primii locuitori au apartinut Omului de Neanderthal, urmele locuirii gasindu-se in roca de chiropterit din Sala Mare.
In secolul al XIV-lea, in fata intrarii pesterii, s-a ridicat o biserica, legenda spune ca menirea ei era de a domoli vanturile care ieseau din pestera. Desi a fost arsa de tatari si apoi de armata imperiala, aceasta a fost reconstruita de fiecare data. Forma actuala dateaza din anii 1797.
Pentru moment pestera nu este amenajata in scopuri turistice, exploatarea ei putandu-se face doar cu echipament speologic adecvat si cu o cunoastere temeinica a pesterii si zonei.
Pestera de la Focul Viu, situata in Muntii Bihorului, pe Valea Galbenului, adaposteste ca si Pestera Scarisoara un impresionant ghetar subteran, in Sala Mare. Denumirea de „Focul Viu” provine de la reflexia luminii patrunse din partea opusa Salii Mari si reflectata de stacmite si stalagmite pe ghetar.
Pestera Dambovicioarei rezultata din eroziunea calcarelor jurasice de catre apele raului Dambovicioarei, fiind localizata in Muntii Piatra Craiului, Culoarul Rucar-Bran. In comparatie cu pesterile anterioara, aceasta pestera este saraca in formatiuni, fiind insa localizata intr-o zona puternic antropizata este foarte vizitata anual.
Pestera Vantului, sapata in rocile calcaroase triasice organogene, este localizata in Muntii Padurea Craiului, fiind cea mai mare pestera din Romania. Prezinta intreaga paleta de formatiuni specifice reliefului endocarstic, fiind dispusa pe trei niveluri. Pestera a fost descoperita in 1954, astazi fiind cunoscute si cartografiate galerii in lungime de peste 47000 km lungime. Desi este cea mai mare pestera din Romania, doar o mica parte este accesibila turistilor.
Pestera Meziad, rezervatie speologica, este rezultatul actiunii vaii Meziad asupra calcarelor din regiunea SE a Muntilor Padurea Craiului. Este structurata pe doua nivele, doar nivelul superior fiind destinat exploatarii turistice.
Pestera Ialomicioarei: situata la poalele varfului Omu, in vecinatatea Sfinxului si a Babelor, pestera sapata in calcarele cretarcice reprezinta un important punct turistic, dar si religios, aici fiind Manastirea Ialomicioarei. Inauntrul pesterii, in Grota Ursilor, au fost descoperite fosilele ursului de pestera.
Acestea au fost cateva dintre cele mai cunoscute pesteri din Romania, insa relieful carstic foarte prezent pe teritoriul tarii face ca fiecare din cele aproximativ 12000 de pesteri sa fie una din „cele mai cunoscute pesteri din Romania”. Este greu sa spui care este cea mai spectaculoasa pestera, cea mai importanta. Toate pesterile din Romania au cel putin un element care le definesc de restul, care le individualizeaza.
Fiecare pestera poate fi „pestera cunoscuta din Romania” doar daca tu o vizitezi!
