Pictorul Diego Velasquez, cel mai important pictor baroc al Spaniei, s-a nascut in anul 1599, in Sevilia, sub numele de Diego Rodriguez de Silva y Velázquez, fiind primul copil din cei sapte ai familiei Velasquez (o fata si sase baieti). Tatal sau, Juan Rodriguez de Silva, si mama sa, Jeronima Velázquez, faceau parte din mica nobilime a vremii.
Velasquez isi incepe ucenicia in domeniul picturii alaturi de Francisco de Herrera senior, pe care il schimba in anul 1611, pentru a deveni ucenicul lui Francisco Pacheco, un artist moderat ca valoare, dar un profesor tolerant si membru respectat al societatii. Tocmai datorita contactelor pe care Pacheco le avea in inalta societate, pictorul Diego Velasquez ajunge sa cunoasca in profunzime subiectele operelor lui Rafael, Michelangelo si Titian, precum si conceptele de teorie a artei, devenind, in acelasi timp, si un foarte bun cunoascator al tehnicii lui Caravaggio.
In anul 1617, Velasquez este acceptat in breasla pictorilor din Sevilia, treapta obligatorie pentru a putea sa-si angajeze propriii asistenti si pentru a putea primi comisioane din partea bisericilor si a institutiilor publice. In acelasi an, pictorul se casatoreste cu fiica maestrului sau, Pacheco, Juana, impreuna cu care, in mai putin de trei ani, are trei copii, dintre care doar fiica Francisca a supravietuit.
Printre primele lucrari create de pictorul Diego Velasquez, in Sevilia, se numara cele care includ scene de interioare ale bucatariilor, taverne, in care mancarea este subiectul principal si primele sale portrete si scene religioase, ca “Femeie prajind oua”, “Trei barbati la o masa”, “Vanzatorul de apa din Sevilia”, “Mama Jerónima de la Fuente” si “Adorarea Magilor”. In lucrarea “Adorarea Magilor”, personajele principale sunt, de fapt, insusi autorul Velasquez – tanarul rege, maestrul Pacheco – regele care ingenunchiaza in spatele personajului principal, iar sotia sa, Juana, si fiica lor, Francisca, Fecioara Maria si pruncul Iisus.
In anul 1622, pictorul Diego Velasquez ajunge in Madrid, pentru a stabili contacte importante, si la Toledo, pentru a vedea lucrarile lui El Greco, Pedro de Orrente (1580-1645) si Juan Sanchez Cotan (1561-1627). In primavara anului 1623, artistul este angajat de catre primul ministru al Spaniei, ducele de Olivares, pentru realizarea portretului regelui Filip al IV-lea. Succesul fantastic pe care l-a avut tabloul il face pe Velasquez pictorul de curte al regelui si singurul care are permisiunea de a-l picta pe rege in viitor.
Relatia de stransa prietenie pe care Velasquez o avea cu Peter Paul Rubens, il face ca, in anul 1628, sa se lase convins sa se mute in Italia. In timpul primei sale vizite (1629-1630), pictorul Diego Velasquez viziteaza Genova, Venetia, Florenta si Roma, unde si ramane pentru urmatorul an.
Intre anii 1634 si 1635, pictorul incepe lucrarile la noul palat din Buen Retino, pentru care pregateste pictura “Predarea de la Breda”, una din cele 12 lucrari in care sunt redate batalii, fiecare lucrare semnata de un pictor diferit. Lucrarea a devenit una de referinta, datorita popularitatii sale uriase, fiind considerata una dintre cele mai bune picturi cu subiect istoric din Europa de Vest.
In anul 1636, Velasquez picteaza pentru rege lucrarea “Asistentul Garderobei”, fara a primi salariul cuvenit pentru munca depusa. In anul 1643, pictorul Diego Velasquez este numit asitentul camerelor regale, tot fara un salariu fix, iar in anul urmator primeste, din partea regelui, functia de superintendentul proiectelor cladirilor speciale. In anii urmatori, Velasquez atinge apogeul sau artistic, prin lucrarile foarte cunoscute si apreciate ca “Venus in oglinda” si “Fabula din Arachne”.
Intre anii 1649 si 1651, Velasquez viziteaza pentru a doua oara Roma, unde picteaza, alaturi de alti pictori celebri ai epocii, portretul Papei Innocent al X-lea, portret care, conform spuselor Papei, este incredibil de real. La intoacerea in Madrid este numit Procuror al Curtii Supreme, motiv pentru care obligatiile sale, care nu aveau legatura cu pictura, cresc, ca salariul care ii permite sa angajeze foarte multi asistenti in atelierul sau de pictura, dar si foarte multi elevi, dintre acestia niciunul de mare valoare artistica.
Cariera artistica a pictorului Diego Velasquez se incheie cu una dintre cele mai importante lucrari ale sale – “Las Meninas”, pictura reprezentand portretele familiei regale si ale angajatilor de la curte. Figura principala, plina de carisma, este mica Infanta Margarita, care, in momentul realizarii lucrarii, da buzna in atelierul lui Velasquez, urmata de suita de domnisoare, fuste si panglici, in timp ce pictorul incerca sa ii picteze pe rege si regina. Acestia sunt reprezentati in tablou ca reflectandu-se in oglinzile care stau pe peretii camerei, undeva in fundal, alaturi de doua picturi mitologice ale lui Rubens si ale lui Jordaens.
Prin abordarea subiectelor religioase si mitologice, pictorul Diego Velasquez reuseste sa exprime un spectru foarte larg de teme, simboluri, forme si expresii. Toate lucrarile sale mitologice si religioase nu pot fi studiate decat prin prisma abordarii creative a contemporanilor sai. Marele artist se stinge din viata la 6 august 1660, in castelul din Madrid.