Theodor Pallady s-a nascut la 11/24 aprilie 1871, la Iasi si a murit la 16 august 1956, la Bucuresti. Fiul lui Iancu Pallady si Mariei Cantacuzino, copilul Theodor si-a petrecut copilaria la Iasi si la Perieni (Tutova), la mosia parintilor. Apoi a urmat Liceul ,,Sf.Gheorghe” la Bucuresti. Dupa studiile facute in anul 1886 la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti, este trimis la studii la Politehnica din Dresda. La recomandarea unchiului sau, Eugen Ghica-Budesti, el studiaza pictura cu Erwin Oehme. Aflat la Paris in anul 1889, el lucreaza in atelierul lui Aman Jean. Este admis la Scoala de Arte Frumoase, fiind elevul lui Gustave Moreau.

Datorita calatoriilor efectuate in Italia, Anglia, Spania, precum si experientei acumulate din perioada cat a studiat la Paris, Theodor Pallady debuteaza ca pictor la 34 de ani. A inceput sa expuna lucrari in anul 1900, participand la Expozitia Universala de la Paris, iar apoi la numeroase expozitii in tara si strainatate si la saloanele oficiale romanesti. In anul 1926 i s-a acordat Marele Premiul National de Pictura.

Dupa intoarcerea in tara, el abordeaza in pictura toate genurile: compozitie si portret, peisaj, nud, natura statica. Compozitiile lui Theodor Pallady sunt mai ales interioare: ,,In balcon”, ,,Fata cu lalele”, ,,Compozitie”, ,,In fata semineului”, ,,Toujours du Baudelaire”.

Pallady creeaza autoportrete. Portretele prietenilor sau ale apropiatiilor sai surprind caractere si momente ale fizionomiilor si starilor umane: ,,Barbati scriind”, ,,Barbat luandu-si dejunul”, ,,Steriadi academician”, ,,Portret de barbat” (desen).

Theodor Pallady s-a infatisat in numeroase autoportrete care dezvaluie o latura specifica a acestei arte complexe. Dintre toate aceste portrete, cel care a prilejuit cele mai multe comentarii este cel pictat in anul 1942 si expus la Muzeul Zambaccian. Artistul cu pensula si paleta in mana marturiseste descendenta sa din mesterii de odinioara ai artei romanesti. Chipul pictorul este desprins parca din frescele stravechi, impresie pe care o comunica prin liniile abrupte ale desenului, brazdate de cate o trasatura de culoare neagra. Figura artistului are ceva de ,,pasare singuratica”. Privirea concentrata, profilul darz dezvaluie nelinistea ce se ascunde sub calmul sau aparent.

Theodor Pallady; Flori galbene şi albastre, Foto: celebritati.scienceline.ro
Theodor Pallady; Flori galbene şi albastre, Foto: celebritati.scienceline.ro

Tablourile, desenele lui Pallady, autoportretele, sunt marturii ale unor stari de spirit definitorii pentru artistul care credea ca: ,,arta este o lunga suferinta, o intrebarea care ti-o pui tot mereu tie rtainsusi”.

Peisajele pictate de Pallady sunt inspirate din imagini ale orasului Paris. Colturi de strada, copaci, poduri, miscarea vapoarelor pe Sena – toate evoca atmosfera caracteristica Parisului, ele fiind pictate de artist in lucrari precum: ,,Flori la fereasta, Place Dauphine”, ,,Pod pe Sena”, ,,Pe cheiul Senei”, ,,Pont-Neuf”, ,,Poduri”, ,,Franta lui Pallady”, ,,Pantheonul din Paris”. Toate au un colorit bogat, predomina griurile, bogate in nuanta.

Citește și:  Galeria de arta de-a lungul timpului

Compozitia ,,Flori la fereasta, Place Dauphine” este o capodopera, in ea artistul ilustreaza un colt din Piata Dauphine, care se vede prin fereastra deschisa, asfaltul este ud dupa ploaia care tocmai s-a oprit, cerul innorat, in dreptul ferestrei se afla ziarul deschis pe masa si un ghiveci cu flori. Imaginea din tablou este asociata cu spiritul artistului.

In peisajul ,,Pont-Neuf” artistul recurge la o paleta restransa de culori, realizand o distributie a luminii, ce reda imaginea tarmurilor Senei, podul si cladirile din jur.

Pictorul s-a inspirat si din alte locuri, cum ar fi: Cannes, Saint-Paul, Toledo, Pontoise, iar Bucurestiul si colturile iesene sunt locuri cunoscute si prezentate in imagini de neconfundat: ,,Strada Slatineanu”, ,,Case la Turtucaia”, ,,Biserica din Bucium”, ,,Case langa Iasi”, ,,Peisaj iesean”, ,,Casa olteneasca”, ,,Peisaj la Cannes”, ,,Strada din Toledo”, ,,Peisaj din Chambors”.

Peisajele sale, mai ales cele din Moldova natala, au o mare caldura, care se degaja din vegetatia bogata, din zidurile albe ale caselor, din jocul de culori rosii ale acoperisurilor caselor si chiar din aparitia uneori a unor siluete umane.

Nudul pictat in imagini de interior constituie pentru Theodor Pallady un univers poetic asupra caruia artistul a revenit de-a lungul intregii lui creatii. A pictat: ,,Nud in fotoliu verde”, ,,Nud”, ,,Nud cu scrisoare”, ,,Nud pe chaise-longue”, ,,Toujours du Baudelaire”, ,,Nud cu esarfa galbena”, ,,Fumatoarea de opium”, ,,Nud cu chitara”, reprezinta imagini subiective ale starilor emotionale ale pictorului. Nudurile devin in tablourile lui subiecte de inspirata poezie, in care coloritul nuantat al griurilor fluide si al rozurilor sidefii, transparenta tonurilor reci de verde si de albastru este echilibrata de tonurile calde aurii sau orange.

Theodor Pallady; Natura moarta cu flori, Foto: elenaniculescu.com
Theodor Pallady; Natura moarta cu flori, Foto: elenaniculescu.com

Natura statica este un spectacol impresionant al picturii lui Theodor Pallady, in lucrari precum: ,,Palaria si umbrela artistului”, ,,Natura statica cu crizanteme galbene”, ,,Natura moarta cu ceasca verde”, ,,Palaria gri”, ,,Natura statica cu ceas si galbenele”, ,,Natura moarta”, ,,Natura statica cu evantai”, ,,Natura statica cu narghilea”, ,,Floarea soarelui si masca”, ,,Natura moarta cu palarie”, ,,Natura moarta cu ceasca alba”, ,,Natura moarta cu felii de pepene”, ,,Natura moarta cu narghilea si gutui”, ,,Natura statica cu trandafiri si mere”, ,,Vasul cu carciumarese si cutia neagra”.

Artistul, inzestrat cu o inalta sensibilitatea a urmarit in pictura sa armoniile clasice, el a inteles frumosul ca expresie superlativa a armoniei si a detestat uratul, considerand ,,frumusetea si armonia ma intereseaza, uratenia ma ingrozeste”.

Preocupat de perfectiune in toata creatia sa, arta lui Theodor Pallady este un univers al emotiei. Tudor Arghezi spunea despre artist: ,,Pallady este delicat in nuante si splendori fragile, mesterul nostru ne povesteste tainele culorilor vazute pe dinauntru, invaluite in borangic.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.