Premiul Nobel 2020 (pronunţat [no-bel], cu accentul pe a doua silabă), pentru literatură, medicină, chimie, fizică şi Premiul Nobel pentru Pace au fost anunţate în această săptămână de la începutul lunii octombrie, urmând ca luni, 12 octombrie, să fie anunţat şi Premiul Nobel pentru Economie. Aceste premii se acordă, anual, unor personalităţi “care au adus cel mai mare beneficiu pentru umanitate”.
Din cauza condiţiilor speciale impuse de pandemia de COVID-19, ceremonia propriu-zisă, de înmânare a premiilor, care se organiza, de obicei, la data de 10 decembrie, de către Academia Regală de Ştiinţă, din Suedia (pentru fizică, chimie, economie), de către Academia Suedeză (pentru literatură), de Institutul Karolinska, din Stockhlom (pentru medicină) şi de către Parlamentul Norvegiei (pentru pace), anul acesta, în 2020, este anulată, ceea ce se întâmplă pentru prima dată, din 1944, până astăzi.
Laureaţii vor primi medalia, diploma şi suma de 10 000 000 coroane suedeze (în total, premiile ridicându-se la valoarea de aproximativ un milion de euro) în ţara lor de reşedinţă. Un fapt deosebit, în acest an, este şi acela că, din totalul laureaţilor, patru sunt femei, chiar dacă nu s-a atins recordul numărului de femei premiate, cel din 2009, când au fost cinci laureate.
Premiul Nobel 2020 pentru literatură
După ce, în ultimii ani, Academia Suedeză a trebuit să depăşească o “criză de încredere”, la nivel internaţional, care a făcut ca premiul pentru literatură, din 2018, să fie suspendat şi reportat, iar în 2019 să fie acordate două premii (unul retroactiv), iar celălalt oferit unui scriitor austriac, Peter Handke, cu opinii politice discutabile, după ce, în 2016, premiul acordat cântăreţului şi compozitorului american Bob Dylan a stârnit vii controverse, anul acesta, joi, 8 octombrie 2020, Premiul Nobel pentru Literatură, al 113-lea, a fost conferit poetei americane Louise Gluck.
Motivaţia juriului a fost: “Pentru vocea sa lirica originală, care, prin frumuseţea ei austeră, face ca existenţa individuală să fie universală”.
Acum în vârstă de 77 de ani, Louise Gluck şi-a început cariera literară la sfârşitul anilor 1960 şi, până la acest moment, opera ei a fost apreciată şi răsplătită, în 1993, cu premiul Pulitzer, pentru volumul “Irisul sălbatic” (The Wild Iris), în care surprinde “întoarcerea miraculoasă a vieţii, după iarna” şi National Book Award, în 2014, pentru “Faithful and Virtuous Night” (Noaptea credincioasă şi virtuoasă).
Louise Gluck s-a născut într-o familie evreiasco-maghiară, la 22 aprilie 1947, in New York, iar în prezent locuieşte în Cambridge, Massachusetts. La vârsta de 25 de ani a publicat primul său volum de poezii – “Firstborn”. A fost constant preocupată de mituri şi de temele clasice şi, în total, a publicat 12 volume de versuri şi eseuri despre poezie.
Cea mai cunoscută carte a sa este “Averno”, o interpretare vizionară a Mitului coborârii în infern a Persefonei, figura centrală în cultul Misterelor de la Eleusis, cea care stă alături de Hades, stăpânul lumii de dincolo, timp de şase luni, pentru a reveni din tărâmul tenebrelor primăvara, când este venerată ca zeiţă a fertilităţii.
Probabil că se vor traduce măcar o parte dintre volumele acestei scriitoare şi în limba română, acum după ce a primit Premiul Nobel. Iată câteva versuri din “Irisul sălbatic”, ale celei care crede că “O singură dată privim lumea, în copilărie. Restul e amintire”: “La capătul suferinţei mele/ a existat o uşă./ Ascultă-mă cu atenţie: ceea ce numeşti moarte,/ îmi amintesc./ Deasupra, zgomote, foşnetul ramurilor de pin./ Apoi nimic. Soarele palid/ pâlpâia pe suprafaţa aridă./ Este un lucru teribil să supravieţuieşti/ ca o conştiinţă /îngropată în pământul întunecat”.
Premiul Nobel 2020 pentru medicină
Britanicul Michael Houghton şi americanii Harvey Alter şi Charles Rice au primit luni, 5 octombrie 2020, Premiul Nobel pentru medicină, pentru descoperirea lor legată de virusul hepatitei C, “o problemă de sănătate majoră, mondială, virus care cauzează ciroză şi cancer la ficat”, după cum a precizat juriul.
Trio-ul este cunoscut pentru “contribuţia decisivă” la lupta împotriva hepatitei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că aproximativ 70 de milioane de infecţii cu hepatită C cauzează 400 000 de decese în fiecare an. La sfârşitul anilor 1970, Harvey Alter constatase că o contaminare nefirească a ficatului a avut loc în timpul transfuziilor, nefiind nici hepatita A, nici hepatita B.
Peste mai mulţi ani, în 1989, lui Michael Houghton și echipei sale i s-a atribuit descoperirea secvenței genetice a virusului. În ceea ce îl privește pe Charles Rice, el a analizat mulți ani modul în care virusul s-a reprodus, rezultatele cercetării ducând la apariția unui nou tratament, revoluționar, la începutul anilor 2010. Primul secretar al Academiei Suedeze de Științe, Erling Norrby, sublinia faptul că acest premiu este al 18-lea acordat unor virusologi, prima dată fiind în 1946.
Nobel pentru fizică în 2020
Britanicul Roger Penrose, astrofizicianul german Reinhard Genzel şi astronomul american Andrea Ghez sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru fizică din acest an. Roger Penrose este deschizător de drumuri în Teoria găurilor negre şi in domeniul conştiinţei cuantice. El este cunoscut pentru preocupările sale în domeniul “fizicii spiritului”, precum şi pentru cercetările făcute, împreună cu fizicienii menţionaţi anterior, în legătură cu prezenţa unui ciudat obiect cosmic, compact şi neluminos, care conţine patru milioane de mase solare, în centrul Căii Lactee.
Totul indică faptul că este o gaură neagră, o regiune din spaţiu din care nimic nu poate scăpa, nici măcar lumina. Acordarea acestui premiu pentru fizică a stârnit entuziasmul astrofizicienilor şi al multor specialişti în relativitatea generală.
Roger Penrose s-a născut în Marea Britanie, având însă ascendenţă rusească. Foarte talentat matemacian şi fizician, genial, cum îl numesc cei mai mulţi, care spun că ar fi meritat nu unul, ci cinci Premii Nobel, Penrose a obţinut doctoratul în matematică în 1957, la Universitatea Cambridge. A revoluţionat studiul relativităţii generale, în anii 1970, iar metodele sale matematice i-au permis lui Stephen Hawking să facă descoperirile despre teoria găurilor negre și în cosmologie.
Reinhard Genzel s-a născut în Hesse, Germania, în 1952. Este un foarte cunoscut astrofizician, care, împreună cu echipa sa, s-a ocupat cu studierea centrului galaxiei noastre. Au fost primii care au măsurat cu precizie mişcarea stelelor în apropierea acestui centru şi, împreună cu Roger Penrose, a dedus prezenţa unei găuri negre supermasive şi a demonstrat prezenţa unor explozii de lumină care apar în mod regulat la nivelul găurii negre. În prezent, Reinhard Genzel este directorul Institutului Max-Planck pentru Fizică Extraterestră din München.
Andrea Mia Ghez, născută în 1965, la New York, SUA, este profesoară la Departamentul de Fizică și Astronomie de la University of California, Los Angeles. A devenit prima femeie astronaut, în cadrul programului Apollo. În 2004, a fost declarată de către revista Discover ca fiind “unul dintre cei 20 de oameni de știință din Statele Unite cu cea mai mare expertiză în domeniile lor”. Alături de Roger Penrose şi Reinhard Genzel a primit Premiul Nobel pentru fizică, pentru “descoperirea unui obiect supermasiv compact în centrul galaxiei noastre”.
Nobel 2020 pentru chimie
Comitetul Nobel a atribuit Premiul Nobel 2020, pentru chimie, lui Emmanuelle Charpentier (Franța) şi Jennifer Doudna (Statele Unite), pentru dezvoltarea unuia dintre cele mai avansate instrumente din tehnologia genetică: foarfeca genetică CRISPR-Cas9.
CRISP înseamnă familii de secvenţe repetate în ADN. Cas9 (sau „proteina 9 asociată CRISPR”) este o enzimă care utilizează secvenţele CRISP pentru a recunoaşte şi a tăia catenele specifice de ADN complementare secvenţei CRISP. CRISPR-Cas9 este o tehnologie revoluţionară, care schimbă specific şi eficient genele în interiorul organismelor şi se utilizează în dezvoltarea produselor biotehnologice şi în tratamentul bolilor.
In laborator, cercetătorii folosesc foarfecele genetice dezvoltate de Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna pentru a înțelege mai bine cum funcționează genele și interacțiunile lor. Alţi specialişti folosesc deja CRISPR-Cas9 pentru a trata boala Huntington – o tulburare genetică a sistemului nervos central, care provoacă degenerarea progresivă a celulelor creierului.
Premiul Nobel pentru pace 2020
318 candidaţi au intrat anul acesta în competiţia pentru Premiul Nobel pentru Pace. Dintre aceştia, 211 personalităti şi restul organizaţii. Iar juriul a decis şi a anunţat, vineri, 9 octombrie, că acesta va merge, în condiţiile pandemiei de COVID-19, către Programul Alimentar Mondial (PAM). Motivaţia a fost: “pentru eforturile făcute în lupta împotriva foametei, pentru contribuţiile la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a avut un rol de lider în prevenirea utilizării foametei ca armă de război şi de conflict”.
În 2019, “Programul Alimentar Mondial” (în engleză, World Food Programme – WFP), cu sediul la Roma, Italia, a venit în ajutorul a peste 97 de milioane de oameni, din aproximativ 88 de ţări, cu alimente pentru situaţii de urgenţă şi lucrând alături de comunităţile locale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
În imprejurările în care, la ora actuală, diverse instituţii internaţionale s-au angajat să eradice foamea şi să amelioreze nutriţia până în 2030, în lume, o persoană din nouă suferă de foame. În fiecare zi, PAM trimite circa 5000 de camioane, 20 de nave şi 92 de avioane cu alimente, chiar şi în zone greu accesibile, inclusiv în cele in care se produc catastrofe naturale.
Finanţat din donaţii, de 50 de ani, de când a fost înfiinţat, PAM a strâns, în 2019, suma record de 8 miliarde de dolari. Programul este coordonat de un consiliu de administraţie format din 36 de membri şi îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu ONU şi Fondul internaţional pentru dezvoltare agricolă. O atenţie deosebită acordă PAM copiilor, în fiecare an asigurând o masă caldă zilnică pentru peste 20 de milioane de copii, la ora actuală peste 7 milioane de copii din întreaga lume suferind de malnutriţie. .
Într-o postare pe Twitter, Comitettul Nobel a subliniat, în legătură cu acordarea Premiului Nobel 2020 pentru Pace, că “pandemia de coronavirus a contribuit la o creştere accentuată a numărului de victime ale foametei în lume. În faţa pandemiei, PAM a demonstrat o capacitate impresionantă de a-şi intensifica eforturile”.
Din 1901, când s-au acordat pentru prima dată Premiile Nobel, şi până astăzi , un astfel de demers a avut si are menirea de a încuraja cunoaşterea, în toate domeniile, de a-i răsplăti pe cei care aduc “cele mai mari servicii umanităţii”. Laureaţii au trei posibilităţi de a-şi folosi recompensa bănească: să iniţieze noi cercetări, să finanţeze una sau mai multe organizaţii caritabile şi să-şi îmbunătăţească viaţa, în sensul aspiraţiilor personale şi ale celor dragi.
