Premiul Nobel 2021 pentru Medicină a fost acordat, ca în fiecare an, la data de 4 octombrie, de către Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia, unul dintre cele mai importante centre de cercetare medicală din lume.

Decizia Comitetului Nobel, dejucând toate predicţiile, a fost ca, în acest an, premiul să revină cercetătorilor americani David Julius şi Ardem Patapoutian, pentru “descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere” – o hotărâre controversată şi contestată de o parte a lumii ştiinţifice, în condiţiile în care omenirea se luptă de peste doi ani cu efectele pandemiei de COVID-19, sperând ca medicina secolului XXI să vină cu soluţiile salvatoare.

Premiul Nobel 2021 pentru Medicină, ardei iuţi şi îmbrăţişări

Premiul Nobel 2021 pentru Medicină – Ardei iuţi, îmbrăţişări şi controverse
Premiul Nobel 2021 pentru Medicină – Ardei iuţi, îmbrăţişări şi controverse

Motivaţia Juriului, când a optat să acorde Premiul Nobel 2021 pentru medicină celor doi cercetători americani a fost: “Pentru descoperiri revoluţionare, care au făcut posibilă înțelegerea modului în care căldura, frigul și forța mecanică pot iniția impulsurile nervoase, care ne permit să percepem și să ne adaptăm la lume […] Ambii cercetători au identificat verigi lipsă în înţelegerea legăturilor complexe dintre simţurile noastre şi mediu ”.

Într-un supermarket, vizavi de raionul cu sosuri chilli, a început totul – a declarat fiziologul David Julius, în cadrul unei conferinţe de presă – când soţia sa i-a spus “De aici începe căutarea!”. “Când studiezi sistemele senzoriale, înveţi multe de la viaţa din jurul tău”, sublinia profesorul de la Universitatea California, din San Francisco.

Prin urmare, a folosit capsaicina, o componentă activă din ardeiul iute, care provoacă senzația de arsură/ de iuţeală, pentru a identifica un senzor din terminațiile nervoase ale pielii, care reacționează la căldură. Împreună cu echipa sa a continuat să se inspire din natură, pentru a extinde înţelegerea simţului tactil – au analizat senzaţia de frig cu ajutorul mentolului, apoi inflamaţia, graţie unor extracte din hrean (wasabi).

Pentru colegul său, neurobiologul Ardem Patapoutian, armean de origine, punctul de pornire au fost “îmbrăţişările”, pentru a-şi extinde ulterior cercetările şi asupra altor aspecte legate de simţul tactil.

Atingerea – spunea Ardem Patapoutian, într-o altă conferinţă de presă – include, de fapt, multe aspecte diferite, cum ar fi capacitatea de a diferenţia texturile, atingerea emoţională, când îmbrăţişezi un prieten, dar şi propriocepţia” (percepţia de sine însuşi, orientarea corpului și a mișcărilor în spațiu, capacitatea mușchilor de a se contracta și a se relaxa pentru a ţine corpul în echilibru, în funcție de situația dată).

O muncă susţinută, pentru a ne înţelege mai bine simţurile

Premiul Nobel 2021 pentru Medicină
Premiul Nobel 2021 pentru Medicină

Paradoxal, după o perioadă îndelungată, în care oamenii au evitat să se mai îmbrăţişeze, de teama virusului Sars-CoV 2, Premiul Nobel 2021 pentru Medicină a fost acordat tocmai pentru descoperirile făcute în legătură cu simţul tactil, care vor ajuta domeniul medicinei, în tratarea diverselor maladii, dar aduc şi un plus de înţelegere despre noi, oamenii, despre experienţele şi comportamentele noastre.

Simţul tactil este primul care apare la oameni, înainte de văz, auz, miros, gust, şi se bazează pe o serie de senzaţii înregistrate de receptorii de la nivelul pielii (temperatură, presiune, vibraţie, durere etc.) şi care sunt comunicate creierului cu ajutorul unor neuroni specializaţi.

Se ştie de mai multă vreme că simţurile (cel tactil, în special) sunt esenţiale nu numai pentru interacţiunea cu lumea din jur, dar au un rol semnificativ şi în luarea deciziilor (în sensul că o anumită textură, de pildă, poate influenţa procesul decizional), în exprimarea compasiunii, în perceperea unor înţelesuri abstracte etc.

Avem o memorie tactilă, care ne ajută să nu mai facem niciun efort pentru ca muşchii, de exemplu, să ştie cum trebuie să-şi dozeze forţa pentru a ridica o cană cu apă sau un alt obiect mai greu.

Diverse experimente au arătat că textura, grosimea, calitatea hârtiei pe care citim o informaţie/ un mesaj influenţează felul în care percepem informaţia respectivă – ca în cazul reclamelor, de pildă, tipărite pe hârtie premium, care au un impact pozitiv asupra percepţiei de unicitate a produsului promovat etc.

Zeci de ani a durat munca asiduă a celor doi cercetători răsplătiţi cu Premiul Nobel 2021 pentru Medicină, până au ajuns la descoperirile menite să aducă mai multă lumină asupra simţurilor noastre, să identifice verigile lipsă din interacţiunea intre corp şi mediul înconjurător.

Citește și:  Ecuatia lui Drake – suntem singuri in Univers?

Beneficiile descoperirilor făcute de David Julius şi Ardem Patapoutian

Nobel 2021 pentru Medicină, cercetari despre simtul tactil
Nobel 2021 pentru Medicină, cercetari despre simtul tactil

Capsaicina, compusul înţepător din ardeiul iute, care provoacă senzaţia de arsură, utilizat de David Julius, şi o nouă clasă de receptori aflaţi în piele, care răspund la stimuli mecanici, identificaţi de Ardem Patapoutian, au condus la obţinerea unor rezultate spectaculoase din punct de vedere ştiinţific, deoarece au reuşit să găsească răspunsul la felul în care sunt convertiţi stimulii de temperatură şi cei mecanici în impulsuri electrice, la nivelul sistemului nervos.

David Julius şi Ardem Patapoutian au creat o “bibliotecă” cu milioane de fragmente deADN corespunzătoare genelor din neuronii senzoriali care reacţionează la căldură, durere şi atingere şi, în această uriaşă masă informaţională, a fost identificată gena care face ca celulele să devină sensibile la capsaicină şi receptorul de capsaicină, denumit TRPV1. Ulterior, cei doi au identificat şi alţi receptori sensibili la temperatură, printre aceştia TRPM8, care se activează la rece (descoprit cu ajutorul mentolului).

Despre o altă genă, care a fost numită Piezo2, s-a observat că are un rol esenţial în propriocepţie (poziţia şi mişcarea corpului), dar şi în regularizarea altor procese fiziologice, precum respiraţia, presiunea sanguină, controlul vezicii urinare.

Descoperirile laureaţilor Premiului Nobel 2021 pentru Medicină vor fi valorificate pentru “a dezvolta tratamente pentru multe boli şi dureri cronice”, s-a subliniat în comunicatul de presă al Comitetului Nobel. Dar, preciza David Julius, este vorba de “inhibarea durerii cronice”, având grijă, în acelaşi timp, “să nu se elimine senzaţia de durere protectoare sau acută, pentru că trebuie să fim capabili să simţim durerea care ne împiedică să ne rănim pe noi înșine”.

Ardem Patapoutian a precizat, de asemenea, că descoperirile lor vor putea ajuta şi persoanele cu alodinie (un simptom care transformă un stimul nedureros, cum ar fi o atingere, în durere acută), dar şi în multe alte afecţiuni.

Premiul Nobel 2021 pentru Medicină – controverse

David Julius şi Ardem Patapoutian
David Julius şi Ardem Patapoutian

Premiul Nobel 2021 pentru Medicină a fost considerat de unii reprezentanţi ai lumii ştiinţifice ca “o mare dezamăgire” sau ca fiind “perimat”, principalul argument, în acest sens, fiind că s-a ignorat preocuparea majoră a omenirii din acest moment, legată de pandemia de COVID-19 şi că premiul ar fi trebuit să meargă la medicul german, de origine turcă, Ugur Sahin, CEO al Pfizer/ BioNTech (deţinător a 17,3% din acţiunile BioNTech, şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume), care, împreună cu Ozlem Tureci, soţia sa, au avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea vaccinului anti-Covid ARNm, opinie exprimată cu aplomb în zilele acestea de către directorul Clinicii de Boli Infecţioase San Martino, din Genova, Matteo Bassetti.

Tehnologia ARN mesager sau ARNm este una relativ nouă, care se studiază şi se testează pentru a putea fi folosită în dezvoltarea unor noi tratamente, pentru combaterea unor boli precum HIV, a virusului respirator sincitial, a bolilor oncologice şi autoimune.

Posibilitatea obţinerii unor vaccinuri ARNm este în atenţia oamenilor de ştiinţă de la începutul anilor 1990, dar abia în ultimii ani şi mai ales acum, în timpul pandemiei de COVID-19, cercetările s-au accelarat, iar Ugur Sahin şi soţia sa, Ozlem Tureci, au avut un rol esenţial în lansarea pe piaţă a vaccinului Pfizer, anti-covid.

Probabil că, după ce pandemia va fi depăşită, se va putea evalua, inclusiv de către Comitetul Nobel, în ce măsură activitatea medicului german în domeniul tehnologiei ARNm sau alte cercetări şi descoperiri similare vor fi demne de prestigiosul premiu al Academiei Suedeze.

Săptămâna Premiilor Nobel 2021 – 4 – 8 octombrie

Premiul Nobel, a 120-a editie
Premiul Nobel, a 120-a editie

Săptămâna aceasta, 4 – 8 octombrie 2021 şi luni, 11 octombrie, sunt anunţate Premiile Nobel 2021, în cadrul celei de-a 120-a ediţie a acestui eveniment, în următoarea ordine – 5 octombrie, pentru Fizică, 6 octombrie, Chimie, 7 octombrie, Literatură, 8 octombrie, Premiul Nobel 2021 pntru Pace, iar luni, Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel.

Pentru fiecare domeniu, premiul este de 10 milioane de coroane suedeze (adică 1,1 milioane de dolari) şi se acordă celor care “au adus cele mai mari servicii umanității“, după cum se precizează în testamentul fondatorului acestui premiu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.