Cand vine vorba de idei neconventionale in domeniul stiintei, notiunea de multivers este una dintre cele mai ciudate. Astronomii si fizicienii au luat in considerare posibilitatea ca universul nostru sa fie unul dintre multele universuri existente. Implicatiile acestui fapt sunt ceva mai neclare. Nu exista nimic in domeniul fizicii care sa impiedice posibilitatea universurilor multiple, insa aceasta nici nu a ajutat cu nimic la restrangerea lor, lasandu-i pe oamenii de stiinta sa discute liber despre membrane si bule. Multe dintre aceste idei au fost considerate netestabile, insa o lucrare mai recenta ia in considerare efectele coliziunii a doua universuri si cauta amprente ale unei asemenea coliziuni a universului nostru. In mod surprinzator, echipa a raportat ca au detectat nu una, ci patru amprente de coliziune. Astfel au inceput sa apara primele dovezi ca exista si alte universuri.
Echipa, condusa de Stephen Feeney, a luat in considerare o coliziune intre universuri bule. Oamenii de stiinta au efectuat o simulare bazata pe o formulare a ecuatiei campului a lui Einstein, cunoscuta sub numele de “spatiul Sitter”. Aceasta solutie la ecuatia lui Einstein este, in esenta, o descriere a modului in care se comporta spatiul in sine. Din interactiunile intre asemenea spatii, oamenii de stiinta au determinat o serie de efecte observabile vizibile in fondul cosmic de microunde. Printre acestea, cercetatorii au solicitat ca semnalele sa aiba simetrie azimut sau sa fie oglindite pe ambele parti ale cerului. In al doilea rand, acestia au solicitat ca semnalele sa aiba o forma circulara. Cautand in arhivele WMAP, echipa a gasit numeroase semnale posibile, insa le-au redus in cele din urma la patru candidate puternice.
Autorii lucrarii indeamna la prudenta, spunand ca aceste rezultate sunt coerente numai cu previziunile universurilor bule, dar nu exclud alte cauze sau norocul chior de la un set de date suficient de mare. Pentru a exclude alte scenarii, oamenii de stiinta vor fi nevoiti sa se bazeze pe instrumente cu sensibilitate mai mare, cum este satelitul Planck, lansat in 2009. Daca rezultatele sunt confirmate, acestea ar sprijini o variatie a cosmologiei cunoscuta sub numele de “inflatie eterna”. Titlul este oarecum inselator, intrucat ipoteza nu descrie nici macar o situatie a inflatiei care continua o eternitate, ci mai degraba o perioada eterna de timp in care pot avea loc evenimentele inflatiei, declansate de coliziuni dintre bule. Asemenea coliziuni provoaca expansiunea rapida a spatiului, care formeaza universuri ca al nostru. In schimb, daca nu este gasita o bula, nedetectarea concludenta a unei coliziuni intre bule poate fi utilizata pentru a plasa restrictii asupra teoriilor care dau nastere inflatiei eterne – insa, in cazul in care coliziunea intre bule este verificata de datele viitoare, oamenii de stiinta vor dobandi o perspectiva atat in universul nostru, cat si in multiversul aflat dincolo de acesta.
