Cu exceptia prafului cosmic colectat din atmosfera sau din gheturile Antarcticei, nu s-au gasit niciodata, pe Terra, resturi din comete. Recent, insa, s-a descoperit, in desertul Libiei, o bucata de roca, de culoare neagra, de aproximativ 30 de grame, care pare a proveni din nucleul unei comete care a explodat, intrand in atmosfera Pamantului, in urma cu peste 29 de milioane de ani. Acest fragment de roca a fost « botezat », de catre specialisti, Hypatia, dupa numele celebrei femei, astronom si matematician, din antichitate, care a trait in Alexandria, reprezentanta a scolii filozofice neoplatoniciene.
La momentul exploziei – sustin cercetatorii – bucatile de cometa au incalzit nisipul pe care au cazut la temperaturi in jur de 2000 de grade Celsius, rezultand bucati de siliciu galben si verde deschis, care s-au raspandit pe mai multi kilometri patrati. Analizand roca respectiva, geologul sud-african Jan D. Kramers, de la Universitatea din Johannesburg, Africa de Sud, a aratat ca aceasta este formata din minerale care nu sunt specifice Terrei, ci sunt anterioare formarii Soarelui. De asemenea, analizele facute cu potasiu-argon, precum si cu C12 si C13, exclud posibilitatea ca roca respectiva sa se fi format in zona desertica in care a fost gasita, oricat de mari ar fi putut fi temperaturile in zona.
Pentru a ajunge la raspunsuri pertinente, cercetatorii au comparat fenomenul cu cel din Toungouska, Siberia, din 1908, cand un « obiect » cosmic, ale carui caracteristici au ramas, pana astazi, necunoscute, a explodat, provocand o unda de soc de cateva sute de ori mai mare decat a bombei de la Hiroshima, distrugand complet o padure, pe o suprafata de 20 de kilometri patrati.
S-a crezut, initial, ca fragmentul de roca din desertul Libiei contine un fel de « diamant », de talie submilimetrica, rezultat din materie carbonizata, supusa la temperaturi uriase, provenit din vreo bucata de meteorit, care a « supravietuit » traversand atmosfera terestra si a cazut pe sol, dar toate analizele conduc spre faptul ca Hypatia este o roca apartinand nucleului unei comete, prima (si singura, deocamdata) descoperita pe Terra.
Povestea fragmentului de cometa nu se opreste aici, deoarece desertul Libiei, supranumit si « Marea de nisip » sau « Desertul sticlei de Libia », care se intinde pe o suprafata de peste 6500 de kilometri patrati, in vestul Egiptului, este cunoscut si pentru nenumaratele mici bucati de sticla galbena, care pot fi vazute la suprafata nisipului si a caror origine nu a fost niciodata explicata in mod convingator. Dar, odata cu descoperirea fragmentului de cometa, « enigma » bucatilor de sticla s-ar putea sa fie elucidata, acestea rezultand din uriasele temperaturi generate de explozia cometei, deasupra desertului.
Surprinzator este si faptul ca una dintre podoabele (brosele) faraonului Toutankhamon, in forma de scarabeu, cunoscuta de mult timp de catre arheologi, a fost facuta din sticla galbena, din desertul Libiei.
Rezultatul cercetarilor referitoare la fragmentul de cometa denumit Hypatia vor fi publicate integral in numarul din noiembrie 2013, al revistei “Earth and Planetary Science Letters”.
