De multe ori auzim sau ne spunem singuri: “ parca ceva lipseste”. Iesim in oras cu prietenii sau cu familia si din exterior totul pare ca este in regula. Parem cei mai uniti, cei mai buni prieteni, familia perfecta. Toti ne respectam unii pe altii, toti participam la discutii, colaboram, luam decizii impreuna.

De cele mai multe ori, dincolo de viata sociala se ascund frustari, emotii pe care nu avem curajul sa le recunoastem. Avem indicatori care ne demonstreaza acest lucru: incepem sa tipam la persoanele dragi noua, fara niciun motiv refuzam sa ii facem cafeaua si colegului care nu si-a terminat inca treaba de saptamana trecuta.

Indiferent de treaba de “acum si de acolo”, care are legatura si cu cei din jurul nostru, cu totii avem un anumit nivel de perfectiune, de performanta pe care vrem sa o atingem. Ne alocam energia si ne dezvoltam in vederea obtinerii unor rezultate. Dar de ce depind rezultatele noastre? Ei bine, nu e suficient doar sa ne ghidam bine timpul si spatiul, trebuie sa ne orientam catre depasirea propriei existente, sa luptam pentru depasirea obiectivelor.

In afara de buna administrare a timpului si a spatiului, avem nevoie de energie individuala pe care sa o mobilizam si sa o punem in practica. Eficacitatea este punctul spre care trebuie sa tintim. Ajunsi in acest punct, concentrati pe obiective ne vom asigura atingerea si depasirea obiectivelor.

Pana la urma, indiferent de mediul in care traim, de rigurozitatea de la locul de munca, performanta este dezvoltata si implicit limitata de concentrarea eficienta a energiei individuale. Aici putem vorbi despre motivatia dar si de pasiunea fiecaruia.

Dar ce inseamna a fi propriul indrumator? In primul rand, orice individ interesat sa investeasca in propria persoana trebuie sa se autoevalueze si sa isi clarifice in mod frecvent timpul si energia de care dispune.

Eu, ca si propriul meu indrumator trebuie sa stiu de la bun inceput cat timp si cata energie pot cheltui pentru o anumita cota de productie. Incep sa ma ghidez spre o performanta cat mai buna, imi verific si imi updatez constant modul in care imi desfasor activitatea.

De asemenea, propriul indrumator stie ce inputuri are pentru a duce la termen proiectul respectiv. Iar daca vorbim de propriul indrumator chiar si aflati intr-o echipa, un input extrem de important devine angajamentul pe care si-l asuma fiecare membru, pentru ca actiunea comuna ne va influenta performanta.

Citește și:  Politica chineză a unui singur copil – ce consecințe a avut această măsură asupra țării?

Revenind la energia individuala, ea poate fi privita ca un input. Aceasta cunoaste mai multe etape: ca si resursa initiala se poate devaloriza, poate duce la demotivare, dar se si poate inclina catre cele mai bune rezultate.

foto: hrmanageronline.ro

Foarte multi dintre cei care incearca sa devina propriul indrumator pleaca de la premisa ca fara o suplimentare a resurselor le este cam imposibil sa depaseasca obiectivele stabilite. Ziceam mai sus de cautarea eficientei. Pe scurt acest lucru inseamna utilizarea in cel mai bun mod a resurselor pentru a ajunge la rezultate si mai performante.

Scurgeri si pierderi exista peste tot. Propriul indrumator trebuie sa elimine toti factorii ce pot duce catre aceste pierderi. Bineinteles ca nu intotdeauna rezultatele sunt pe masura resurselor de care dispunem. Aici este vorba de alte procese inoperante care distrug rezultatele finale. Orice om pus fata in fata cu niste rezultate mediocre pe care le are va reactiona in defensiva, exact ca in fata unei nedreptati. Multi dintre noi am dat vina pe lipsa de inputuri si am argumentat ca am facut ore suplimentare.

Propriul indrumator trebuie sa stie cum sa inlature intarzierile si absenteismul constant. Iar la nivel de echipa, propriul indrumator stie ca fluctuatiile de personal, comunicarea conflictuala, deciziile neaplicabile, fac din acea echipa una ineficace.

Multi nu stiu ca exista o diferenta intre indrumator si lider. Propriul indrumator stie sa isi fixeze obiective, sa se autoadministreaze, sa se autoinventariaze. Va fi capabil sa detina o echipa care, inainte de a se apuca de treaba, va mai negocia iar inputurile.

Liderul, in schimb, isi fixeaza obiectivele, care de foarte multe ori sunt ambitii si pot fi privite de altii ca fiind intangibile. Va avea o echipa care ar rascoli cerul si pamantul pentru a-si indeplini obiectivele fara a depasi resursele obtinute.

Toate aceste tehnici si tactici reprezinta o forma practica a coachingului personal. In Romania acest sistem de dezvoltare atat personala cat si a echipelor nu este extrem de folosit.

Coachingul este privit totodata si ca o meserie, fiind diferit de Analiza Tranzactionala, Programarea Neuro Lingvistica, abordarea Freud sau Jung.

Mai pe scurt, propriul lider isi atinge obiectivele, se maturizeaza, isi dezvolta performantele si autonomia.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.