Rechinul albastru, cunoscut și sub denumirea științifică de Prionace glauca, este una dintre cele mai comune specii de rechini care înoată în apele temperate și subtropicale ale lumii.
Cea mai comuna specie de peste pradator care inoata in apele subtropicale si temperate este rechinul albastru. Acesta poate fi observat mai ales in Marea Adriatica, Marea Egee, Marea Ionica, in apropiere de Insulele Azore si Insulele Capului Verde, uneori si in Marea Nordului, atat in grupuri mici de cateva exemplare sau inotand solitar in apropierea coastei sau in oceanul deschis.
Caracteristicile distinctive ale Rechinului albastru
Rechinul albastru este cel mai mult raspandit in marile si oceanele lumii, impresioneaza prin eleganta si marimea sa extraordinara de 3-3,8 m, uneori lungimea corpului ajunge si la 6 m. Numele sau vine de la faptul ca are corpul alungit si ingust de un albastru-cobalt-stralucitor pe partea dorsala si albicios pe partea ventrala.
Botul este lung si neted, gura apare in partea inferioara si este inzestrata cu dinti mari, de forma triunghiulara, cu margini taioase. Ochii sunt foarte mari, ovali, acoperiti de o membrana ce ii protejeaza de factorii externi. De o parte si de alta a capului se observa cate cinci fante mici branhiale, a cincea fiind pozitionata chiar deasupra inotatoarei pectorale.
Pe partea superioara a corpului are doua aripioare dorsale, prima este situata la jumatatea distantei dintre aripioarele pelviene si cele pectorale si este mult mai mare decat cea de-a doua, care este chiar in dreptul inotatoarei anale – la fel de mica si ea.
Interesanta este forma aripioarelor pectorale – fiecare pare o secera. Inotatoarea codala este foarte mare si puternic aplatizata pe partile laterale, are un canal transversal pe lobul superior ce este mult mai mare decat lobul inferior. Inotatoarea codala are o nuanta de culoare albastru-cobalt ca si spatele rechinului, iar marginile ei sunt negricioase.
Comportamentul și habitatul Rechinului albastru
Rechinul albastru este o specie activa mai ales noaptea, obisnuieste sa faca calatorii lungi, sa migreze din apele reci spre apele calde, realizand o miscare in sensul acelor de ceasornic in jurul Atlanticului, fiind motivat atat de schimbarea sezonului, reproducere si imperechere, dar si de dorinta de a-si cauta hrana.
Inoata relativ incet, mai ales aproape de suprafata apei, astfel incat deseori o parte a primei inotatoare dorsale iese fara din apa. Este foarte agresiv, ataca inotatorii si scafandrii, isi inconjoara victima sau prada – care poate fi de exemplu un cadavru de balena – si rupe bucati din ea, o sfasie frenetic.
Ciclul de reproducere și creșterea puilor la Rechinul albastru
Reproducerea este vivipara, femela este matura din punct de vedere sexual abia cand are lungimea de 2,5 m. In timpul imperecherii masculul raneste de obicei femela, o musca cu dintii de pielea care este din aceasta cauza de trei ori mai groasa decat a acestuia, apoi dupa o perioada de gestatie de 9-12 luni naste in jur de 35 de pui, uneori si mai multi.
Hrana acestui rechin consta din peste, mai ales hamsii, hering, sepii, calamar si alte nevertebrate marine. Exemplarele mici de rechin albastru cad deseori victime altor specii de rechini, sunt hrana preferata a rechinului tigru si rechinului alb.
Carnea acestui rechin este considerata foarte valoroasa in toata lumea, fiind deosebit de gustoasa, densa si suculenta, bogata in vitamine si proteine, cu miros aparte, iar piela este destul de groasa. Carnea poate fi consumata in diverse moduri, exista foarte multe retete chinezesti, japoneze dar si europene pentru prepararea ei.
Poate fi gatita in combinatii cu legume, cu fructe acre si dulci, cu ardei iute si diferite condimente care ii dau un plus de aroma. Cel mai mult carnea rechinului albastru se consuma in Japonia. Se comercializeaza cruda congelata, conservata, uscata, sarata sau afumata, sub forma de faina de peste.
Desi anual sunt capturate 10-20 milioane de exemplare, riscul de disparitie al acestei specii este redus. Rechinul albastru face parte din ordinul Carcharhiniformes, familia Carcharhinidae. Are denumirea stiintifica de Prionace glauca.
Impactul schimbărilor climatice asupra Rechinului albastru
Schimbările climatice și încălzirea oceanelor influențează modelele de migrare și disponibilitatea prăzii pentru Rechinul albastru. Studiile recente arată o schimbare în distribuția geografică a acestei specii, ceea ce ar putea avea efecte pe termen lung asupra dinamicii populațiilor de rechini și a echilibrului ecosistemelor marine.
Video – Rechinul albastru:
