Regiunea istorică Oltenia se află în sud-vestul ţării, fiind delimitată de Carpaţii Meridionali (nord), Dunăre (sud şi vest) şi râul Olt (est). Regiunea cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi (mai puţin Orşova, Eşelniţa, Dubova şi Sviniţa), Olt (mai puţin teritoriile din estul râului), Vâlcea (fără teritoriile din estul râului) şi comuna Islaz din judeţul Teleorman.

Istoria Olteniei începe încă de dinainte de cucerirea română, când pe teritoriul ei erau aşezate mai multe triburi, precum sucii, pelii şi burii. Teritoriul a făcut parte şi din regatul lui Burebista, iar apoi din cel al lui Decebal. A fost stăpânit de romani, dar a fost inclus şi în provinciile Dacia Inferior, respectiv Dacia Malvensis. De-a lungul timpului, săpăturile arheologice efectuate în Oltenia au scos la iveală numeroase ruine daco-romane, multe dintre ele păstrându-se într-o stare foarte bună. Printre cele mai importante castre romane, se numără Sucidava, Pelendava, Buridava, Drobeta, Romula sau Ad Mehadium.

După Retragerea Aureliană, din anul 271, Oltenia a continuat să joace un rol important în legăturile Imperiului Roman cu teritoriile de aici. Constantin cel Mare a construit un pod la Corabia, peste Dunăre. Un pod a existat şi la Drobeta, aşezare care devenise centrul urban din această regiune istorică. Oraşul a fost ridicat la rangul de municipium în timpul domniei lui Hadrian, iar când Septimiu Sever era la conducere, a devenit colonia, locuitorii săi având aceleaşi drepturi ca şi cei din Roma.

Oltenia a jucat un rol important şi în secolele IV – XII, când popoarele migratoare au trecut pe aici. Săpăturile arheologice au scos la suprafaţă numeroase vestigii slave, iar multe dintre toponime (Bistriţa, Dumbrava, Craiova) sunt de origine slavonă. Secolul al XIII-lea marchează apariţia cnezatelor lui Seneslau, Litovoi, Ioan şi Fărcaş şi tot în acest secol, Regatul Ungariei stăpâneşte Turnu-Severin.

În perioada medievală, Oltenia este inclusă în Țara Românească, având un rol important în putere prin Marea Bănie de Craiova. Regiunea era condusă de un ban, iar Craiova era capitala regiunii, beneficiind de autonomie relativă, deşi făcea parte dintr-un principat. După anul 1718, când se semnează Tratatul de la Passarovitz, Oltenia intră în posesia Imperiului Habsburgic, însă acest eveniment duce la apariţia unor răscoale importante, pentru că locuitorii teritoriului nu erau de acord cu administraţia pe care Imperiul voia să o instaureze. Tot în Oltenia, au luat naştere haiduciile, printre cei mai celebri haiduci numărându-se Iancu Jianu.

În anul 1821, Oltenia a reprezentat punctul de unde a plecat revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Regiunea istorică a avut un rol semnificativ şi în revoluţia paşoptistă, oraşul Craiova reprezentând prima capitală pe care au folosit-o Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu şi ceilalţi organizatori. În timpul Războiului de Independenţă, Oltenia a fost puternic implicată, având în vedere că soldaţii români au trecut Dunărea prin portul de la Corabia. De asemenea, răscoala din 1907 a atins apogeul în acest teritoriu, deşi începuse în Moldova. În timpul Primului Război Mondial, în zona Olteniei au avut loc o serie de bătălii importante, cum ar fi cele de la Podul Jiu, de la Robăneşti sau de pe valea Oltului.

Forma administrativă pe care o are astăzi această regiune istorică datează din anul 1968. Până în 1950, când judeţele au fost desfiinţate, Oltenia era alcătuită din judeţele Dolj, Mehedinţi, Vâlcea, Gorj şi Romanați (care avea reşedinţa la Caracal). În anul 1938, atunci când regele Carol al II-lea a organizat ţinuturile, regiunea era compusă din Ţinutul Jiu, numit uneori şi Ţinutul Olt. Au urmat alte câteva modificări, până când s-a ajuns la forma de astăzi.

Obiective turistice din Oltenia

Oltenia este o zonă bogată în ceea ce priveşte obiectivele turistice, oferind turiştilor săi o mulţime de posibilităţi de a petrece timpul liber. Relieful său este unul deosebit, deşi este alcătuit, în mare parte, din câmpie. Pe lângă clădiri şi monumente ale naturii, turiştii au ocazia de a vedea pe viu cum lucrează meşterii tradiţionali, pentru că economia se bazează încă pe meşteşuguri ca cioplitul lemnului, sculptatul lemnului, prelucrarea lutului şi a ceramicii.

Iubitorii de natură au posibilitatea de a vedea în Oltenia Parcul Naţional Cozia, care cuprinde obiective precum Cheile Lotrișor, Cascada Urzicii sau Cascada Lotrișor. De asemenea, tot în Oltenia se află Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului, Cheile Oltețului şi Cheile Corcoaia. Un alt parc interesant este Parcul Naţional Porţile de Fier, iar printre rezervaţiile naturale care ies în evidență se numără Rezervaţia Naturală Ponoarele şi Rezervaţia Naturală a Trovantilor. Totodată, peşterile din această regiune nu sunt nici ele de neglijat – Polovragi, Peştera Muierii, Topolnița şi altele.

Oltenia este un loc potrivit şi pentru credincioşi şi pelerini, având un număr impresionant de biserici şi mănăstiri. Printre acestea, se numără Biserica Domnească din Cerneţi, Biserica Maiorească din Drobeta Turnu-Severin şi mănăstirile Bistriţa, Corbii de Piatră, Arnota, Curtea de Argeş, Crasna, Mraconia, Polovragi, Dintr-un lemn, Horezu, Tismana, Govora.

În Oltenia, se pot vizita şi muzee, precum Muzeul Regiunii Porţile de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de Artă din Târgu Jiu, Casa Băniei din Craiova sau Casa memorială Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu. Cei care ajung în Târgu Jiu trebuie să viziteze neapărat capodoperele lui Constantin Brâncuşi, şi anume Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Pasionaţii de istorie pot descoperi în Oltenia o serie de aşezări daco-romane, cum ar fi cele de la Bumbeşti-Jiu, Barești sau Suseni.

regiunea-istorica-oltenia.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ