Presa scrisa, in general, si, implicit, revistele (stiintifice, literare, de arta etc.) au detinut, multa vreme, monopolul informatiei, inainte de dezvoltarea, fara precedent, in perioada contemporana, a mijloacelor audio-vizuale de informare in masa (televiziune, radio, internet). Revistele stiintifice reprezinta modul de comunicare prin care cercetatori din diverse domenii isi fac cunoscute rezultatele muncii lor, adresandu-se specialistilor, dar si publicului larg, avand ca scop popularizarea informatiilor si, in acelasi timp, stimularea schimbului de idei. Ca regula generala, toate materialele publicate de aceste reviste trec, mai intai, pentru avizare, in privinta rigorii metodelor aplicate si a continutului stiintific, printr-un comitet de lectura independent, care trebuie sa isi dea avizul pentru tiparire.

Revistele stiintifice1

Acest comitet este format, in cazul revistelor de prestigiu, din personalitati recunoscute in diferitele domenii, numele lor fiind consemnat pe a doua coperta. In evaluarea performantei unei cercetari stiintifice, un criteriu important este numarul publicatiilor in care apare studiul respectiv, impactul revistelor asupra publicului si frecventa citatiilor in alte reviste si lucrari, adica o tehnica denumita bibliometrie (analiza statistica a retelelor stiintifice). Un numar de revista stiintifica se prezinta, de obicei, ca o colectie de articole cu autori si subiecte diferite. Anumite numere speciale pot fi consacrate, in totalitate, unei teme particulare, asociata, de exemplu, unui congres stiintific.

Primele reviste stiintifice, din istoria publicisticii, au aparut concomitent, in 1665, la Londra – „Philosophical Transactions of the Royal Society” – si Paris – „Journal des savants” („Jurnalul savantilor”). La revista londoneza, cea mai longeviva dintre pubicatiile stiintifice, au colaborat, de-a lungul timpului, nume celebre ale cercetarii stiintifice, printre care Isaac Newton (care a publicat, in premiera, „Noua teorie despre lumina si culori”), Charles Darwin, Michael Faraday etc. La ora actuala, dupa aproape patru secole de la fondarea ei, „Philosophical Transactions” apare in doua serii: A – cuprinzand studii de matematica, fizica si inginerie – si B – biologie. „Journal des savants”, care, de asemenea, apare si in prezent, in doua numere pe an, la debut, a fost, mai degraba, un buletin, continand douasprezece pagini, care isi propunea sa urmareasca, in primul rand, „ceea ce se mai intampla in lumea literelor”. Ulterior, s-au adaugat articole stiintifice din domeniul matematicii, fizicii, chimiei, astronomiei, anatomiei etc.

„Piata” revistelor stiintifice functioneaza dupa reguli specifice (diferite de ale celorlalte publicatii), in sensul ca nici membrii comitetului de avizare, nici autorii articolelor nu sunt remunerati pentru aceasta activitate, considerandu-se ca veniturile lor vin din cercetarea pe care o desfasoara. De fapt, exista doua modele financiare: cel traditional, al „abonatului platitor” („pay per view”), care inseamna ca poti vedea un articol la o biblioteca, aceasta institutie platind un abonament la o anume revista stiintifica, si „autor platitor”, adica aparitia revistelor este finantata de organismele in interiorul carora autorii articolelor isi desfasoara cercetarea. Acest din urma model s-a aplicat, initial, revistelor din domeniul „Stiinta, Tehnologie, Medicina” (STM), extinzandu-se treptat si la revistele destinate stiintelor socio-umane (SHS). Potrivit unui studiu publicat in 2004, de Wellcome Trust, una dintre cele mai mari fundatii de caritate, cu profil medical, costul unui articol intr-o revista STM, suportat de cercetator (care, daca nu publica, „nu exista”), se situeaza intre 1500 si 5000 de dolari, ceea ce este enorm, chiar daca astfel de sume sunt acoperite de institutiile de cercetare in cadrul carora lucreaza oamenii de stiinta respectivi.

Drepturile de autor sunt gestionate, de asemenea, cu mare rigurozitate. Chiar daca pare paradoxal, un autor publicat intr-o revista stiintifica cedeaza acesteia drepturile de autor, fiind necesar acordul comitetului de redactie pentru ca autorul sa isi foloseasca unele date din articol (scheme, fotografii, statistici etc.) intr-o eventuala carte, exceptie facand ideile si conceptele.

Desi, in prezent, posibilitatea accesarii unui volum de informatii imens, pe internet, a dus la diminuarea, la nivel mondial, cu peste 8% a publicatiilor pe hartie, in ultimii zece ani, totusi, revistele stiintifice inca se bucura de o atentie sporita din partea publicului si a specialistilor, de vreme ce, anual, se publica aproape doua milioane de articole stiintifice, in ultimii ani constatandu-se o „ofensiva” din partea oamenilor de stiinta din cateva tari asiatice – China, Coreea de Sud, Japonia.

Revistele stiintifice11

Printre cele mai cunoscute reviste stiintifice actuale se numara:

  • ”Science” – revista americana, creata de Thomas Edison, in 1880, in care au publicat Albert Einstein, Louis Leakey (exceptional arheolog si paleontolog, descoperitorul lui Homo habilis), Edwin Hubble (astronom american, care a demostrat, teoretic, existenta galaxiilor, autorul legii care ii poarta numele, referitoare la fenomenul „deplasarii spre rosu”) s.a.
  • „Nature” – una dintre cele mai respectate reviste stiintifice din lume, lansata in 1869, de catre britanicul Joseph Norman Lockyer. Un indiciu al valorii sale este si faptul ca, anual, apare in peste 400 000 de citatii, cu articolele pe care le gazduieste. In 2007, impreuna cu revista „Science” a primit unul dintre cele mai prestigioase premii acordate de Fundatia spaniola „Printul de Asturias”, pentru prima data oferit unei publicatii. Incepand cu 1999, revista apare sub egida trustului de presa britanic Nature Publishing Group, din care face parte si prestigioasa editura Macmillan, cu filiale in 41 de tari.
  • „Cell” – este o revista stiintifica de biologie celulara, neurostiinte, microbiologie, genetica etc., a carei aparitie a inceput in 1974. Multi specialisti o considera ca situandu-se inaintea Revistelor „Science” si „Nature”, ca valoare. Accesul la articolele din „Cell” este liber, dupa un an de la aparitia numarului respectiv.
  • „Nature Biotechnology” – este o revista britanica, apare o data pe luna si este apreciata ca una dintre cele mai importante din lume, in materie de biotehnologie, domeniu definit ca aplicare a principiilor stiintifice si ale ingineriei in transformarea materialelor, cu ajutorul agentilor biologici, pentru a obtine bunuri si servicii.
  • „The New England Journal of Medicine” (NEJM) – este o revista medicala americana, la momentul actual, cea mai prestigioasa in domeniu, cu cel mai mare factor de impact asupra specialistilor (cititorilor), dupa „Journal Citation Reports”.
  • „Journal of Economic Literature”(JEL) – este una din principalele reviste de stiinte economice, cu aparitie trimestriala, cuprinzand, mai ales, articole de teorie economica.
  • PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America) – editata incepand cu 1915, revista publica rezultatele cercetarii in domeniul biologiei, ale Academiei Americane de Stiinte.
  • „Astronomy and Astrophysics” (A&A) – este una dintre cele mai interesante reviste de astronomie si astrofizica, avand ca membri fondatori cercetatori din Franta, Germania, Olanda, Suedia, in prezent colaborand, in paginile revistei, oameni de stiinta din multe tari europene, cu rezultate notabile in acest domeniu.

Titlurile mentionate anterior sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute reviste stiintifice, la nivelul cercetarii mondiale, acestora adaugandu-li-se nenumarate altele, inclusiv publicatiile on line, tendinta fiind ca tot mai multi oameni sa aiba acces gratuit, la cele mai recente descoperiri din diverse domenii si la informatia stiintifica, in general.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.